Transferuri dubioase, decizii ilogice, dezinformări… quo vadis UTA?

Aşa după cum bine ştiţi redacţia noastră este pe lista neagră a clubului UTA, nefiind acreditată pentru partidele de pe teren propriu ale echipei, motiv pentru care nu am participat astăzi la conferinţa de presă premergătoare meciului cu Hermannstadt. Asta nu înseamnă însă că nu ne-a interesat sau că nu am aflat ce s-a discutat acolo. Chiar clubul a postat pe pagina sa de facebook înregistrarea conferinţei însă informaţiile de acolo ne-au parvenit cu mult timp înainte şi, din păcate trebuie să o spunem, ele ne-au îngrijorat. Chiar dacă suntem mai sceptici din fire (experienţa ne obligă la asta), pesimişti ar putea spune unii, chiar nu ne-am imaginat că deteriorarea situaţiei de la clubul iubit de toţi arădenii, are un ritm atât de accelerat. Chiar dacă antrenorul Mircea Rednic are stilul lui inconfundabil în care atenuează sau chiar bagatelizează greutatea unei probleme, semnalele de alarmă ridicate de câteva informaţii sau subiecte discutate astăzi la conferinţa de presă, nu aveau cum să nu ne lase perplecşi. Mai exact iată care sunt lucrurile care ne-au atras atenţia.

În primul rând am aflat cu stupoare că fundaşul grec Stefanos Stroungis are interdicţie la efort timp de o lună. Rednic n-a vrut să dea niciun detaliu şi a pasat problema către medicul echipei care ar urma să dea un comunicat. Din punctul nostru de vedere este de neînţeles cum un jucător nou venit face câteva antrenamente, joacă 30 de minute după care din cauza unei misterioase probleme medicale, primeşte interdicţie la efort. Asta la două săptămâni de la venirea sa la Arad. Nu putem să nu ne întrebăm ce fel de investigaţii medicale i s-au făcut grecului din moment ce această problemă nu i-a fost descoperită; pentru că este evident că nefiind vorba despre o accidentare, jucătorul o avea şi în momentul în care a semnat. Cum verifică UTA starea de sănătate a noilor veniţi? Le ia tensiunea, îi ascultă cu stetoscopul şi eventual îi pune să meargă în pasul ştrengarului? Este de neconceput să te trezeşti cu o asemenea problemă într-un moment în care semnătura de pe contractul jucătorului încă nici nu e uscată.

Apoi, dacă suntem la capitolul probleme medicale, să ridicăm ştacheta ridicolului şi să-l ascultăm pe domnul Rednic cum ne explică faptul că tânărul Ahmet Ekmekci „iese pentru o perioadă din circuit pentru că are probleme la inimă, ieri s-a operat“. Doar că, surpriză: nici vorbă ca Ahmet să fie operat! Discutând cu familia sa am aflat că din cauza unor palpitaţii a fost supus unei investigaţii medicale care au relevat un ritm crescut al inimii. Jucătorului i s-a pus un diagnostic dar familia doreşte să audă şi o altă opinie medicală astfel că Ahmet va fi supus la începutul săptămânii viitoare unei noi investigaţii de data aceasta în străinătate. În primul rând ne dorim ca lucrurile să se rezolve cât mai repede şi mai bine în ceea ce priveşte sănătatea talentatului jucător arădean dar, după asta, nu putem să nu fim şocaţi să constatăm că staff-ul UTA-ei habar nu are despre situaţia medicală a propriilor jucători! Sigur, Mircea Rednic a căzut victimă aici pentru că nu era neapărat datoria lui să culeagă informaţiile direct de la sursă dar este de neînţeles şi de neacceptat ca staff-ul medical să aibe informaţii eronate despre situaţia fotbaliştilor. Să spui într-o conferinţă de presă despre un jucător că s-a operat iar adevărul să fie altul, este realmente penibil.

Din păcate mai avem lucruri de neînţeles şi de data aceasta îl implică direct şi pe Mircea Rednic. Mergând dinspre zona medicală spre cea sportivă, auzim că antrenorul UTA-ei se plânge că nu are suficienţi jucători în lot, că la meciul cu CFR au fost 17 iar la Sibiu s-ar putea să fie 16. În acelaşi timp UTA are pe statul de plată 4 jucători pe care nu-i foloseşte pentru că nu vrea Mircea Rednic. Dacă în cazul lui Keşeru, lucrurile sunt clare, acesta fiind preocupat mai mult de apariţii mondene pe stadioanele unde joacă fostele sale echipe, când vine vorba despre ceilalţi trei, lucrurile stau puţin altfel:

UTA are o apărare în piuneze dar îl ţine în tribună pe Andrei Chindriş, jucător sub contract, doar pentru că acesta nu acceptă nici micşorarea salariului şi nici rezilierea lui. În acelaşi timp însă nicio echipă nu a făcut vreo ofertă de a cumpăra respectivul jucător, probabil tocmai din cauza salariului foarte mare. Aşadar UTA nu are nicio perspectivă reală de scăpa de jucător dar în loc măcar să se folosească de el, alege să-l plătească pentru a sta! Şi asta în condiţiile în care în acest început de sezon apărarea echipei este în piuneze iar Chindriş a fost printre puţinii jucători din lotul sezonului trecut care a şi oferit prestaţii măcar decente. Exagerăm cu ceva când caracterizăm această încăpăţânare ca fiind stupidă? Nu credem.

Urcăm în linia de mijloc unde găsim un alt jucător care se antrenează separat, este vorba de Damian Isac. De săptămâni de zile Mircea Rednic încearcă să-l convingă să accepte un împrumut la Hunedoara dar jucătorul nu vrea. Ce-i drept şi Isac şi-a îngreunat foarte mult soarta deoarece la ultima şansă primită, în meciul de la Galaţi, a comis un henţ stupid în careu. Avea argumente Rednic să-l treacă pe lista neagră? Avea doar că… ce ne facem cu dubla măsură în condiţiile în care concurentul pe post al lui Isac, Cătălin Carp, în meciul cu CFR nu doar că a comis aceeaşi eroare dar a mai şi plusat cu un autogol! Carp însă nu are parte de acelaşi tratament ca şi Isac. De ce? Bună întrebare! Nouă ni se pare inacceptabil ca un jucător tânăr, crescut de Academie, în care s-a investit şi despre care până şi Gheorghe Hagi a vorbit foarte frumos, să fie împins cu forţa pe uşă afară pentru a i se face loc unui jucător care  până acum nu a arătat absolut nimic în plus faţă de Isac dar care are ca avantaj faptul că a mai lucrat cu actualul antrenor. Da, Isac este într-o scădere evidentă după accidentare, are minusurile lui de concentrare dar să ajungi să exluzi din lot un băiat care mereu a fost caracterizat de seriozitate şi de bun simţ, nouă ni se pare prea mult. Până una alta Isac a „dobândit“ respectiva accidentare jucând pentru UTA nu dansând prin cluburi sau practicând sporturi extreme. Asta e răsplata?

În sfârşit ajungem şi în atac. Acolo unde Mircea Rednic ne spune că are în prezent „un atacant şi jumătate“. Doar că tot Rednic ne povesteşte cum Stefan Milosevic vrea să rămână la UTA, a cerut să fie primit în lot şi să fie lăsat să lupte pentru un loc în echipă. Răspunsul lui Mircea Rednic a fost „nu, a avut timp suficient să arate că merită dar n-a făcut-o”. La prima vedere nu-i putem imputa nimic lui Rednic: Milosevici s-a dovedit a fi unul dintre cei mai slabi atacanţi din istoria recentă a UTA-ei (şi chiar a avut concurenţă pentru „poziţia“ asta) doar că, fir-ar să fie, iarăşi dacă suntem corecţi ne uităm la alternativa din lot: şi-l găsim acolo pe Kevin „Jason“ Leidsman, un băiat care nu se întâlneşte cu mingea, nu ştie să se plaseze, nu ştie să alerge şi arată precum orice atacant banal din liga judeţeană. Şi nici nu e de mirare că e aşa din moment ce băiatul acum câteva luni a luat decizia să o termine cu fotbalul şi a semnat pentru o echipă de liga 3 din Olanda, ligă de amatori, unde principalul său scop era să înveţe meseria de kinetoterapeut. Asta până i-a picat în braţe pleaşca de a fi considerat un fotbalist suficient de bun pentru a juca la UTA în Superliga! În concluzie… o fi extrem de slab Milosevici dar să-l pui în balanţă cu Leidsman şi să iasă pe minus, nouă ni se pare o ofensă la adresa decenţei.

Cum tot o ofensă la adresa decenţei ni se pare şi obişnuinţa domnului Rednic de a ne spune azi una iar după câteva zile să susţină nonşalant contrariul. La prezentarea lotului domnia sa spunea cu subiect şi predicat că toţi jucătorii au primit cartea verde. Azi aflăm că deşi e semnat de vreo lună brazilianul Freitas încă n-are respectivul document şi e incert pentru meciul de la Sibiu! Acuma că şi Rednic a fost sau nu la rândul lui „aburit“ de oamenii din club, n-ar fi exclus. Noi avem experienţa de ani de zile căci de fiecare dată când cerem o informaţie concretă primim doar jumătăţi sau sferturi de răspunsuri, niciodată nimic clar şi complet.

E mult? Vă doare capul? Din păcate mai avem! Tot azi aflăm la conferinţa de presă că doi jucători erau pe punctul de a se urca în avion spre Arad dar au fost deturnaţi de informaţiile primite de la foşti fotbalişti ai UTA-ei, care i-au convins că n-ar fi o idee bună să semneze cu acest club. Nu-i greu de bănuit cam pe ce subiect erau respectivele informaţii. Am spus de acum câteva săptămâni că toţi jucătorii au plecat de la Arad cu restanţe salariale. Lucrul acesta n-a mai putut fi ascuns atunci când s-a aflat pe filiera FRF că atât jucătorii români cât şi fostul antrenor Laszlo Balint au reclamat clubul la forurile fotbalistice din ţară din cauza acestor restanţe care se întind pe mai multe luni de zile. E clar că în aceeaşi situaţie se află şi jucătorii străini care au dat respectivul feedback negativ. Vă aduceţi aminte cum se lăuda anii trecuţi Alexandru Meszar cum că „toţi jucătorii vor să vină să joace la Arad pentru că au condiţii bune şi banii se dau la timp, nu există întârzieri salariale“. Ei uite cum s-a spart şi acest balon de săpun. Alexandru Meszar care nu vrea investitori privaţi deoarece „clubul e stabil“ nu mai e în stare să îşi plătească angajaţii, iar ca urmare clubul e reclamat pe la ligi şi federaţii şi a ajuns o paria, o sperietoare pentru orice fotbalist. Halal stabilitate!

În concluzie peisajul e mai mult decât sumbru. Clubul nu mai are bani, tot ce strânge se duce către stingerea litigiilor cu foştii jucători iar în materie de achiziţii nu mai putem concura cu nimeni (am aflat azi că până şi nou promovata Poli Iaşi ne-a sulfat jucători). Şi aşa ajungem să transferăm amatori sau jucători care retrogradează din liga a doua portugheză ori care joacă prin ligi secunde în tot felul de campionate obscure. Şi dacă nu era suficient atât, mai avem şi un antrenor care în loc să-şi maximizeze experienţa şi valoarea profesională incontestabilă, care în momentul ăsta pare a fi singurul plus al acestei echipe, pare că devine şi el tot mai preocupat de o agendă ciudată şi obscură. În condiţiile astea, oricât de optimişti sau pozitivi ne-am dori să fim, sigura noastră speranţă de a ne târî cumva prin acest campionat spre salvare, pare scenariul în care să mai găsim câteva echipe sau cluburi, în care haosul şi dezorganizarea să fie şi mai mari. Altfel…