Azi a avut loc o inedită lansare de carte la Casa Pianului Jacques Faix, o carte “Valentina” de Angela Martin, despre Aradul de altădată, din urmă cu aproximativ 70 de ani. Romanul a fost nominalizat la Premiile Uniunii Scriitorilor din România, categoria Proză, ediția 2024. Angela Martin este născută în Sânicolaul Mic, Arad. Aici a făcut studiile, inclusiv Liceul “Elena Ghiba Birta”.
Angela Martin este eseistă, traducătoare, fost redactor de limba spaniolă la Radiodifuziunea Română, director al Direcției Generale de Dialog Cultural Internațional din Ministerul Culturii, vicepreședintă a Fundației Culturale Române și a Institutului Cultural Român, redactor-șef al revistei Cultura. Angela Martin a publicat articole de presă, volume de convorbiri și eseuri, poeme. A inițiat și a coordonat antologii de critică, a îngrijit ediții definitive de opere. Angela Martin a tradus proză și critică literară din limbile spaniolă și franceză. A fost distinsă cu ordine Naționale în România, Brazilia și Italia, precum și cu premii ale mai multor reviste culturale din România.
Au vorbit mai mult decât elogios despre “Valentina”, Adriana Babeți, Mircea Mihăieș, arădean și el născut la Șag și Vasile Popovici. “Valentina, o saga românească, ne restituie acea bucurie genuină a lecturii care ne-a intrat în viață odată cu basmele copilăriei și apoi ne-a legat de literatură”, a spus Rodica Zane despre “Valentina”, potrivit Observatorcultural.
„O voce spune povestea unei familii din Arad, o face să curgă lent, ca un fluviu bine așezat în matcă. Captivanta, sinuoasa istorie a familiei Otescu atrage în albia sa alte zeci și zeci de mici istorii. Se decupează astfel o Europă Centrală mai puțin cunoscută, de neuitat, prin acuratețea fiecărui detaliu, dar și prin forța de a o proiecta pe fundalul marii istorii. O istorie rea. O recompune cu un amestec de scepticism și melancolie vocea care povestește: Valentina. Valentina,“ a spus despre acest roman criticul literar, romancierul și eseistul Adriana Babeți.
„Valentina este marca unei familii româneşti care trăieşte în timp de-a lungul a trei generaţii, iar în spaţiu între Arad cu împrejurimile lui, loc matricial complex, şi Viena, oraş în care s-a forjat vocaţia europeană a vestului bănăţean al ţării. Valentina evoluează subtil, mai întâi ca personaj feminin juvenil, enigmatic prin condiţia de vârstă şi gen, apoi ca personaj matur, coagulant, dând sens credibil şi fascinant unei spiţe de neam românesc.” A spus despre “Valentina”, Rodica Zane în recenzia acestei cărți.
Multă lume și selectă au participat la lansare, într-o locație mai mult decât selectă și discretă din Arad, la Casa Pianului. După lansarea cărții Angela Martin a avut parte de o lungă sesiune de autografe, iar dintre cei prezenți mai multe persoane au pus întrebări autoarei referitor la romanul “Valentina”. Amfitrionul evenimentului a fost d-nul Mihai Săcui – președintele asociației Casa Pianului.
Dacă evenimentul de lansare a avut loc la Casa Pianului Jacques Faix, vă amintim câteva lucruri interesante despre acest producător de piane din Arad. Jacques Faix a fost un fabricant de piane din Arad, renumit pentru contribuția sa semnificativă la industria muzicală din această regiune a Europei. De origine elvețiană, Jacques Faix a adus cu sine tradiția și măiestria elvețiană în fabricarea pianelor, combinându-le cu resursele și talentul local din Arad, o zonă cunoscută pentru diversele sale meșteșuguri și industrii în perioada respectivă.
Jacques Faix s-a stabilit în Arad la sfârșitul secolului al XIX-lea, o perioadă în care orașul era în plină dezvoltare economică și culturală. Jacques Faix a fost cunoscut pentru calitatea excepțională a pianelor pe care le fabrica. Pianele Faix erau apreciate pentru sunetul lor bogat și durabilitate, iar metodele de construcție erau influențate de tehnicile elvețiene tradiționale, combinate cu inovațiile locale. Fiecare pian era realizat manual, cu o atenție deosebită la detalii și folosind materiale de cea mai bună calitate disponibile. Pianele lui Faix au devenit rapid un simbol al calității și rafinamentului, iar marca sa a fost asociată cu excelența în producția de instrumente muzicale.
Unul dintre aspectele care au distins pianele Faix de altele era utilizarea de tehnici inovatoare de fabricație. Jacques Faix a integrat tehnologii noi și metode de prelucrare a lemnului, optimizând rezonanța și durabilitatea pianelor sale. Faix a angajat meșteșugari locali și a format o echipă de muncitori bine instruiți, asigurându-se că fiecare etapă a procesului de producție respectă standardele sale riguroase. Această combinație de tradiție, inovație și dedicare a făcut ca pianele Faix să fie extrem de apreciate atât în țară, cât și în străinătate.
Deși fabrica sa nu a supraviețuit tumultului politic și economic al secolului XX, numele Jacques Faix rămâne asociat cu excelența în producția de piane și cu un capitol important din istoria muzicală a Aradului. Pianele sale, cunoscute pentru calitatea și sunetul lor deosebit, au jucat un rol crucial în dezvoltarea culturală a regiunii. Moștenirea sa continuă să fie recunoscută și apreciată, fiind un exemplu al impactului pe care un individ dedicat îl poate avea asupra unei comunități și a unei industrii.
Mircea Mihăieș, critic literar, eseist și publicist român a declarat pentru Arad Obiectiv: “Este în mod clar un roman al Aradului. Aradul este unul dintre personajele principale despre care cu ocazia lansării ar fi trebuit să vorbim mai mult, dar mai mult ne-am referit la narațiune, la personaje, la tehnici romanești, dar Aradul este în prim plan. D-na Angela are o capacitate de a reconstitui acel aer unic al Aradului, un oraș în care erau multe etnii, în care se vorbea patru, cinci sau șase limbi. Eu am crescut pe strada Eminescu în Arad, care era și este altceva decât Sânicolaul Mic, dar de fapt era aceeași realitate. Începeai de multe ori să vorbești într-o limbă, continuai într-o altă limbă și terminai în a treia sau a patra. Din acest punct de vedere romanul “Valentina” este o performanță. Autoarea reușește să redea acea identitate unică pe care a avut-o Aradul și îl ajută și pe cititorul din altă parte, care nu este familiarizat cu limbajul. Romanul conține și un glosar de termeni unde este explicat ce înseamnă fiecare cuvânt folosit pentru a descrie anumite situații, locuri sau alte lucruri. Apariția acestui roman a fost întrutotul surprinzătoare, pentru că o cunosc de mult pe d-na Angela Martin, iar ea nu a manifesta niciodată un interes pentru proză. O știu pe Angela ca o eseistă excelentă, a făcut reviste și a condus instituții. Nu aș fi bănuit niciodată, a scris și poezii, dar nu credeam că în această ființă atât de fragilă pe care o vedeți există un scriitor atât de puternic.”
