Conferința „Voievodate, comitate, vilaiet în spațiul mureșan medieval”, organizată de Biblioteca Județeană „Alexandru D. Xenopol” Arad și susținută de C.S. I dr. Ioan Hațegan, Academia Română, Institutul de Cercetări Socio-Umane „Titu Maiorescu” Timişoara, a fost o interesantă și fascinantă incursiune în istoria și structura administrativă a regiunii străbătută de râul Mureș, în perioada medievală.
De la voievodatele cu autoritate locală la comitatele cu roluri administrative și judiciare și până la influența vilaietelor otomane în regiune, conferința a explorat diversitatea și dinamica guvernării în această zonă crucială a Transilvaniei. În acest fel a oferit participanților oportunitatea de a înțelege mai bine modalitatea cum aceste instituții politice și administrative au influențat structura socială, economică și culturală a regiunii modelând identitatea și evoluția istorică.
Conferința a avut loc luni, 8 aprilie 2024, la Biblioteca Județeană „Alexandru D. Xenopol” Arad, Sala de Artă și Multimedia „Sabin Drăgoi”, moderator fiind prof. Ioana Nistor. Au participat, printre alții, Doru Sinaci, Instituția Prefectului – Județul Arad; Sorin Bulboacă Directorul Complexului Muzeal Arad și Horea Oprean, fost preşedinte al Tribunalul Arad și apoi preşedintele Judecătoriei Arad.
Ioan Hațegan este un istoric roman, născut la Cenad, jud. Timiș, specializat în istoria Banatului. A terminat Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității “Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, teza de doctorat fiind numită “Pavel Chinezul”. Ioan Hațegan a publicat numeroase cărți, articole și studii de specialitate, peste 75 de titluri, din care 14 se referă la istoria Banatului. Din 2019 d-nul Ioan Hațegan este cetățean de onoare al municipiului Timișoara ca o recunoaştere a celor aproape 50 de ani de activitate ştiinţifică şi didactică, pusă în slujba Timişoarei şi a Banatului.
În fața unei săli arhipline, Ioan Hațegan a vorbit destins, uneori cu o tentă de umor, despre începutul voievodatelor în spațiul Mureșului, apoi a cenzatelor și vialietelor pe aceste meleaguri. A început cu voievodatul lui Gelu, a vorbit despre ocupația turcească și habsburgică în zona Banatului și la nord de râul Mureș. Bine documentat și bun povestitor, Ioan Hațegan a răspuns și întrebărilor venite din public, întrebări privitoare la subiectul acestei conferințe.
“Din păcate dintre clădirile, construcțiile cu influențe otomane, din Banat, din Timișoara sau din această zonă mai sunt extrem de puține sau nu mai există. De exemplu în Timișoara, Casa Turcească, este o casă construită de un arhitect habsburgic pentru familia lui. Dar, cum casa construită între 1743 – 1745 are influențe orientale, oamenii au asociat-o turcii. Toate construcțiile din perioada otomană au fost rase prin reorganizarea orașului. Astfel toate clădirile vechi, inclusiv cele turcești, au fost dărâmate pentru o nouă reorganizare stradală. Clădirile noi trebuiau să fie din cărămidă și piatră și atunci clădirile noi au înlocuit pe cele vechi. În schimb la Lipova, în județul Arad s-a păstrat bazarul turcesc, chiar dacă acum este într-o stare precară. Mai sunt câteva poduri de piatră în județul Timiș despre care se spune că au fost construite de turci, dar conform cercetărilor, sunt de fapt construite de habsburgi. Pe undeva este normal Imperiul Habsburgic a stăpânit această zonă mai mult decât Imperiul Otoman”, a spus pentru Arad Obiectiv d-nul Ioan Hațegan.
