Castel Sant’Angelo, cunoscut și sub numele de Mausoleul lui Hadrian, este unul dintre cele mai emblematice monumente din Roma, Italia. Cu o istorie care se întinde pe aproape două milenii, acest castel a servit diverse scopuri, de la mausoleu imperial la cetate și reședință papală.
Construcția Castelului Sant’Angelo a început în anul 135 d.Hr. sub împăratul roman Hadrian, care l-a conceput inițial ca un mausoleu pentru el și familia sa. Finalizarea construcției a avut loc în 139 d.Hr., după moartea lui Hadrian, în timpul domniei succesorului său, Antoninus Pius. Castelul este situat pe malul drept al râului Tibru, aproape de Vatican și de bazilica Sf. Petru, într-o zonă strategică a orașului Roma.
Castelul Sant’Angelo a fost construit în principal din travertin, marmură și beton roman, materiale durabile care au asigurat longevitatea structurii. Arhitectura sa este impresionantă, cu o bază cilindrică masivă și o structură în formă de tambur care se ridică în centrul complexului. Inițial, castelul era decorat cu statui și reliefuri elaborate, dintre care multe au fost pierdute sau deteriorate de-a lungul timpului.
De-a lungul istoriei sale, Castel Sant’Angelo a suferit multiple transformări și a avut diverse funcții. Inițial, a servit ca mausoleu pentru împărații romani, fiind locul de odihnă final pentru Hadrian și alți câțiva împărați. În timpul Evului Mediu, castelul a fost transformat într-o fortăreață militară și, mai târziu, într-o reședință papală. Castelul a fost conectat la Vatican printr-un coridor fortificat cunoscut sub numele de Passetto di Borgo, folosit de papi ca rută de evacuare în caz de pericol.
Construit în secolul al XIII-lea, în timpul pontificatului Papei Nicolae al III-lea (1277-1280), Passetto di Borgo a fost extins și întărit în secolul al XV-lea sub Papa Alexandru al VI-lea Borgia (1492-1503). Scopul său principal era să ofere o cale de evacuare sigură pentru papi în caz de pericol sau atac asupra Vaticanului.
Acest coridor a jucat un rol crucial în istoria Vaticanului, fiind folosit de mai mulți papi pentru a scăpa de situații amenințătoare. Cel mai notabil eveniment a avut loc în 1527, în timpul Sacului Romei, când trupele imperiale ale lui Carol Quintul au invadat Roma. Papa Clement al VII-lea a folosit Passetto di Borgo pentru a fugi în siguranță la Castel Sant’Angelo, unde a rămas în siguranță până la încetarea conflictului.
Passetto di Borgo este o structură îngustă și lungă de aproximativ 800 de metri, cu ziduri groase care oferă protecție împotriva atacurilor. În prezent, coridorul este deschis ocazional pentru turiști, oferind o privire fascinantă asupra istoriei papalității și a sistemelor de apărare medievale din Roma. Coridorul este un simbol al ingeniozității și precauției papale într-o perioadă tumultoasă din istoria orașului.
În prezent, Castel Sant’Angelo este un muzeu național, cunoscut sub numele de Museo Nazionale di Castel Sant’Angelo. Valoarea sa actuală este inestimabilă, datorită semnificației istorice, arhitecturale și culturale. Deși nu este listat individual ca sit de patrimoniu mondial UNESCO, castelul face parte din centrul istoric al Romei, care este protejat de UNESCO.
Castel Sant’Angelo a fost folosit ca scenă în mai multe filme datorită aspectului său impunător și istoriei bogate. Iată câteva exemple notabile:
„Angels & Demons” (2009) – Acest thriller bazat pe romanul cu același nume scris de Dan Brown include scene importante filmate la Castel Sant’Angelo. Filmul urmărește aventurile profesorului Robert Langdon, interpretat de Tom Hanks, în timp ce descoperă o conspirație legată de Vatican și societatea secretă Illuminati.
„Roman Holiday” (1953) – Acest clasic al cinematografiei, în care joacă Audrey Hepburn și Gregory Peck, include o scenă celebră în care personajele principale se plimbă pe scuter prin Roma, trecând și pe lângă Castel Sant’Angelo.
„The Core” (2003) – În acest film de science fiction, Castel Sant’Angelo apare în câteva secvențe dramatice legate de evenimentele apocaliptice din întreaga lume.
„Hudson Hawk” (1991) – În această comedie de acțiune cu Bruce Willis, Castel Sant’Angelo este prezentat într-una dintre scenele de acțiune în care personajul principal se implică într-un complot complex.
„To Rome with Love” (2012) – Regizat de Woody Allen, acest film include mai multe locații iconice din Roma, printre care și Castel Sant’Angelo, care adaugă un farmec suplimentar poveștilor interconectate din film.
Castel Sant’Angelo continuă să fie o locație populară pentru producțiile cinematografice datorită arhitecturii sale impresionante și a peisajului roman clasic, care oferă un cadru spectaculos și istoric.
Astăzi, Castel Sant’Angelo este o atracție turistică populară, oferind vizitatorilor ocazia de a explora diversele sale camere, terase și expoziții. Castelul găzduiește frecvent expoziții temporare de artă și istorie, concerte și evenimente culturale. De asemenea, oferă o vedere panoramică impresionantă asupra orașului Roma, care atrage numeroși turiști.
Interiorul castelului este bogat decorat, cu fresce renascentiste și baroce, sculpturi și artefacte istorice. Unele dintre cele mai notabile opere de artă includ frescele realizate de Perin del Vaga și Luca Signorelli. Capela Clementine, construită în timpul papei Clement al VII-lea, este de asemenea remarcabilă pentru ornamentele sale elaborate și picturile religioase.
Castel Sant’Angelo primește anual peste un milion de vizitatori, fiind una dintre cele mai vizitate atracții turistice din Roma. Popularitatea sa continuă să crească datorită istoriei sale fascinante și a experienței de vizitare captivante.
Castel Sant’Angelo este un exemplu magnific de arhitectură antică și medievală, combinând elemente de fortificație și reședință regală. Fațada sa impunătoare și solidă reflectă puterea și durabilitatea Imperiului Roman, în timp ce detaliile arhitecturale și artistice din interior dezvăluie rafinamentul și gustul estetic al diferitelor epoci prin care a trecut. În serile liniștite, castelul, luminat artistic, se reflectă în apele râului Tibru, creând o imagine de o frumusețe atemporală.
Castel Sant’Angelo este mai mult decât o simplă clădire istorică; este un simbol al continuității și transformării Romei de-a lungul secolelor. De la mausoleu imperial la muzeu național, această fortăreață a fost martoră la multe momente cruciale din istoria Romei și continuă să fie un loc de mare importanță culturală și turistică.
