„Muzica este limbajul universal al omenirii” — Henry Wadsworth Longfellow
Joi 29 octombrie 2026, la Sala Palatului Cultural Arad a debutat Festivalul Internațional Toamna Muzicală Arădeană. A fost un concert de gală cu versiunea concertantă “Don Giovanni“ a lui Wolfgang Amadeus Mozart, pe libretul lui Lorenzo da Ponte.
Festivalului Internațional Toamna Muzicală Arădeană se va desfășura între 29 octombrie și 12 noiembrie 2026. La festivalul din acest an se pot asculta o varietate de genuri de muzică clasică, operă și muzică barocă. Amintim aici, printre altele, lucrări și arii de Händel, alături de piese instrumentale și simfonii de Antonio Vivaldi, Johann Sebastian Bach, Antonín Dvořák și Henry Purcell.
„Don Giovanni” sau „Opera Operelor”, așa cum a fost numită de elitele secolului al XIX-lea, a deschis sub auspiciile „Anului Mozart” ediția din acest an a Festivalului Internațional „Toamna Muzicală Arădeană”. Orchestra simfonică a Filarmonicii Arad și Corul Academic pregătit de Robert Daniel Rădoiaș au fost gazdele acestei ultime zi joi de octombrie. Ca de obicei sala se concerte a Palatului Cultural din Arad a fost plină.

Versiunea concertantă a partiturii este semnată de dirijorul Hermann Szabolcs și de o distribuție care reunește soliști ai operelor din Budapesta și Timișoara. Alături de dirijorul Filarmonicii Arad, Szabolcs Hermann și Corului Academic pe scenă au mai evoluat:
- Don Giovanni – George Proca,
- Donna Anna – Kriszta Kinga,
- Don Ottavio – Horváth István,
- Comandorul – Gelu Dobrea,
- Donna Elvira – Crina Vezentan,
- Leporello – Máté Fülöp,
- Masetto – Darius Gruiță,
- Zerlina – Cristina Vlaicu.
Vechiul mit al lui Don Juan, prezent în secolul al XVII-lea în scrierile lui Tirso de Molina, renaște în 1787, la Veneția, în paginile operei „Il convitato di pietra” de Giuseppe Gazzaniga. Alături de libretistul Lorenzo da Ponte, Wolfgang Amadeus Mozart preia în același an tematica colosală și o transformă într-un adevărat triumf, odată cu partitura operei „Don Giovanni” – o sinteză genială de trăsături și sentimente care fixează imaginea cea mai completă a incurabilului cuceritor, cel care calcă cu nonșalanță peste principiile morale, creează drame și sfârșește în flăcările mistuitoare ale infernului.
Don Giovanni de Wolfgang Amadeus Mozart
Don Giovanni de Wolfgang Amadeus Mozart. Este o capodoperă care îmbină seducția, drama și tragicul. Opera „Don Giovanni”, de Mozart, este una dintre cele mai importante creații ale repertoriului liric universal. Subintitulată „drammă giocoso” (dramă jucăușă), lucrare îmbină în mod magistral comedia, pasiunea, tensiunea dramatică și elementele supranaturale. Premiera a avut loc la 29 octombrie 1787, la Teatrul Național din Praga, orașul în care muzica lui Mozart s-a bucurat de o apreciere deosebită.
Opera are două acte, iar libretul a fost scris în limba italiană de Lorenzo Da Ponte, colaborator important al lui Mozart, cu care acesta a realizat și operele „Nunta lui Figaro” și „Così fan tutte”. Povestea este inspirată din legenda lui Don Juan, personajul seducător, aventurier și lipsit de scrupule, care are urmărește neobosit propriile dorințe, fără să țină seama de suferința provocată celor din jur.

Acțiunea începe cu tentativa lui Don Giovanni de a o seduce pe Donna Anna. În continuare, personajul principal să cucerească alte femei, în timp ce Donna Anna, logodnicul ei, Don Ottavio, și Donna Elvira, o fostă iubită abandonată, căută să-l demascheze.
Muzica din „Don Giovanni” este o sinteză extraordinară între expresivitatea vocală, bogăția orchestrală și profunzimea psihologică. Mozart construiește personaje complexe, fiecare având propria identitate muzicală. Don Giovanni este caracterizat prin energie, îndrăzneală și seducție, în timp ce Donna Anna exprimă demnitate și suferință, iar Donna Elvira oscilează între furie, iubire și dezamăgire.
Printre cele mai cunoscute momente muzicale se numără aria lui Don Giovanni „Fin ch’han dal vino”, plină de exuberanță, serenată „Deh, vieni alla finestra”, delicată și seducătoare, precum și aria lui Leporello „Madamina, il catalogo è questo”, în care servitorul enumeră aventurile amoroase ale stăpânului.
Un moment deosebit de puternic este scena finală, în care orchestra, vocile și armoniile tensionate creează o atmosferă aproape terifiantă.
„Don Giovanni” continuă să fascineze prin contrastul dintre frumusețea muzicii și întunecimea morală a personajului principal. Mozart nu oferă doar o poveste despre seducție și pedeapsă, ci explorează libertatea individuală, responsabilitatea și consecințele alegerilor personale.
Prin echilibrul dintre comic și tragic, opera rămâne una dintre cele mai profunde meditații muzicale asupra naturii umane, demonstrând geniul lui Mozart de a transforma o poveste aparent simplă într-o capodoperă de o extraordinară complexitate artistică.
Unul dintre cele mai interesante lucruri despre opera „Don Giovanni” de Wolfgang Amadeus Mozart este că a avut cel mai mare succes inițial la Praga, nu la Viena, orașul în care compozitorul își desfășura cea mai mare parte a activității sale. Mai mult, primirea entuziastă de la Praga contrastează puternic cu reacțiile mai rezervate pe care opera le-a întâlnit în alte orașe europene.
Când opera a ajuns la Viena, în mai 1788, reacțiile au fost mai puțin entuziaste decât la Praga. Publicul vienez nu a manifestat aceeași fascinație pentru combinația neobișnuită de comedie, tragedie și elemente supranaturale. Paradoxal, una dintre cele mai mari capodopere ale istoriei operei a fost înțeleasă și celebrată cu un entuziasm extraordinar tocmai într-un oraș din afara principalului centru muzical în care trăia compozitorul.
Muzica lui Mozart are darul extraordinar de a îmbina frumusețea, sensibilitatea și profunzimea psihologică, iar fiecare operă a sa ascunde povești fascinante, uneori mai puțin cunoscute.
