Gura bate fundul; dimineața te faci de râs în media, seara îți arată jucătorii pisica

În urmă cu mai bine de o săptămână Suporter Club UTA puncta serios la imagine prin inaugurarea statuii lui Iosif Pecsovszky, eveniment care nu doar că a fost unanim apreciat de fani dar a și fost onorat cu prezența de oameni importanți din club, începând de la managerul Attila Broșovszky și terminând cu antrenorul Mircea Rednic și vicecăpitanul Alexandru Benga. Probabil simțind că pierde teren inclusiv în propriul club, Alexandru Meszar a ținut să iasă în public printr-o acțiune de PR (pentru că nu se poate numi interviu demersul în care primești niște întrebări pe mail și răspunzi ce vrei tu, neexistând un dialog real care să te facă puțin să „transpiri“), acțiune care mai degrabă a fost un fiasco total prin ridicolul afirmațiilor și gogomănia minciunilor perorate. N-o să cădem acum în capcana proverbului „un nebun aruncă o piatră în apă și 10 cuminți se chinuie să o scoată“ și să ne pierdem timpul demontând a nu știu câta oară niște aberații ușor de identificat la o minimă analiză logică, însă dorim totuși să punctăm un aspect oarecum ironic.

De când a început conflictul cu conducerea clubului, atât Suporter Club UTA cât și noi, presa „ostilă“ lui Alexandru Meszar, am evitat să ieșim public cu materiale polemice în zi de meci. Chiar dacă ar fi de așteptat ca într-o asemenea zi jucătorii să se izoleze din proprie inițiativă de orice factor perturbator, am ales totuși să nu riscăm să aducem vreo fisură atmosferei din vestiar, fideli principiului asumat că echipa trebuie ținută la distanță de acest conflict. Sigur, la asta ne-am gândit noi, așa „răuvoitori“ și „tendențioși“ cum suntem; în schimb „el lider maximo“ a tot ce mișcă în clubul UTA, n-are astfel de gânduri, dovadă că cea mai recentă ieșire în presă (sau în decor) prin care a faultat tot ce mișca în jurul lui a avut loc chiar în dimineața unui meci despre a cărui importanță antrenorul nu știa cum să puncteze mai accentuat. Urmarea a fost că peste vreo 10 ore, UTA era dezintegrată de Oțelul Galați la capătul (sau mai degrabă în startul) unui meci în care echipa a fost departe de forma arătată în ultima lună. În niciun caz nu susținem că jucătorii ar fi fost afectați de prăpăstiile perorate de Meszar în respectivul material dar legătura dintre „directorul“ clubului și prestația echipei se poate face pe alt palier, după cum vom detalia în cele ce urmează.

Una dintre afirmațiile făcute de Alexandru Meszar în respectivul material a avut darul de a ne atrage atenția: „Mircea Rednic este o personalitate puternică, tocmai din acest motiv nu ne este foarte simplu să muncim cu dânsul“ spune Meszar iar înțepătura la adresa antrenorului este clar un răspuns la declarația acestuia din conferința de presă premergătoare meciului, anumea aceea că „o să vorbesc și cu conducerea să fie alături de noi din toate punctele de vedere, astfel ca atmosfera să rămână bună și jucătorii să fie concentrați înainte de meci.“ Chestionat cu privire la substratul acestei afirmații, Mircea Rednic nu a vrut nici să confirme și nici să infirme că se referea la achitarea înainte de meci a unui salariu restant. Deducția logică este simplă de aici: dacă nu existau restanțe salariale, atunci antrenorul pur și simplu ar fi afirmat acest lucru deoarece nu ar fi avut niciun interes să întrețină o speculație pe o temă falsă. Și, într-adevăr, din informațiile neoficiale pe care le-am primit pe diferite canale, se pare că la club ar fi vorba despre două luni de întârzieri salariale! Aici mai trebuie adăugată și o altă observație: foarte dur și acid în declarații cu jucătorii care nu performează, Rednic la declarațiile de după meci, deși critic, a părut mai degrabă înțelegător cu elevii săi. Bănuim că dacă prestația respectivă ar fi venit după ce clubul ar fi răspuns pozitiv la solicitatea de dinaintea meciului, discursul ar fi fost mult diferit.

Prin atingerea acestui subiect nu susținem că jucătorii ar fi pierdut intenționat meciul de aseară, departe de noi acest gând. Dacă am face asemenea acuzații fără probe solide ar însemna o lipsă de respect gravă din partea noastră la adresa unor băieți care, așa cum sunt ei, mai buni sau mai puțin buni, reprezintă acest club jucând cu triunghiul pe piept. Nimic din comportamentul lor nu ne duce cu gândul la niște trădători sau la niște indivizi fără caracter. Dincolo de asta însă, o situație precum cea în care există restanțe la salarii e de natură să afecteze motivația jucătorilor și ca urmare și randamentul din teren, fără ca ei conștient să își propună asta. Lăsând la o parte jucătorii tineri, aflați la început de carieră și care au o abordare diferită a carierei ținând cont de statutul lor, pentru imensa majoritate a jucătorilor care au fost, sunt sau vor fi la UTA și la orice alt club, respectul și aprecierea se dovedesc nu prin vorbe, laude și încurajări ci prin fapte: iar cele mai importante sunt plata la timp a obligațiilor asumate precum și comunicarea onestă; cu atât mai mult în momente în care echipa performează și este mai mult decât în grafic din punct de vedere al rezultatelor. Fotbaliștii nu sunt o rasă aparte, au același mecanism psihologic ca orice om; și orice om care își face treaba cu profesionalism dar nu este plătit la timp sau corect, la un moment dat devine demotivat, anxios și frustrat. Iar aici e momentul să ne aducem aminte că Mircea Rednic însuși a povestit cum a trebuit să întrerupă antrenamentul de sâmbătă pentru a-și certa elevii pentru că nu aveau atitudinea potrivită. Legăturile se fac singure.

Din păcate această situație nu ne miră; o anticipam de mult și chiar am scris la un moment dat că rezultatele bune ar putea fi o mare bucurie pentru echipă și suporteri dar o veste proastă pentru Alexandru Meszar. Sigur, acesta își dorește ca UTA să scape de retrogradare dar probabil că nici nu se simte foarte comod când echipa căreia trebuie să-i asigure salariile are 7 meciuri la rând fără înfrângere și mai leagă și 2 victorii consecutive. Mai poți să îți ascunzi incapacitatea de a plăti la timp salariile în spatele justificării că nici jucătorii nu se ridică la înălțimea așteptărilor? Nu mai poți. Ba mai mult te trezești și cu vestiarul arătându-ți obrazul și clasamentul. Iar cum Meszar e dezastru și la capitolul comunicare cu subalternii, problema se acutizează.

Punctăm încă odată faptul că aceste idei sunt niște speculații logice făcute pe baza unor declarații și observații concrete. Nu ne așteptăm ca vestiarul să le confirme, astfel de lucruri se întâmplă extrem de rar. Dar în caz că totuși fotbaliștii UTA-ei se confruntă cu această problemă, ne permitem să le dăm un sfat: acela de a încerca să nu piardă respectul publicului și al suporterilor. Dacă vor continua să joace așa cum au făcut-o în ultima lună, sincopa de ieri va fi trecută la capitolul accidente și vor avea în suporteri un aliat necondiționat. Altfel riscă să rămână singuri cu nemulțumirile lor deoarece psihologia suporterului de fotbal este una în care empatia cu jucătorii care nu dau 100% în joc nu prea își găsește loc, chiar dacă dreptatea este de partea celor din teren; felul cum s-au raportat fanii la echipa de anul trecut poate să fie o lecție. Lipsa de combativitate și pe cale de consecință de rezultate nu va face decât să ofere o justificare pentru întârzierile salariale, deși acest lucru nu ar fi normal.

În final, haideți totuși să ne descrețim frunțile după meciul de aseară, râzând puțin de teatrul absurd pus în scenă de „directorul“ Alexandru Meszar, care vorbind despre bugetul clubului afirmă următoarele: „Din bugetul total al clubului 20% sunt din drepturi TV, 15% de la bugetul local, 15% din vânzarea de bilete, 10% din sponsorizări și publicitate, 10% din activități de marketing și fanshop și, ce este mai greu, diferența de 30%, în mare parte, trebuie să o rezolve an de an asociații. În anii când clubul vinde jucători este un pic mai ușor.“ Lăsând la o parte amănuntul că un ong nu are asociați ci membri, realizăm hilarul situației recunoscute chiar de șeful clubului, anume că în condițiile în care în acest sezon UTA nu a vândut vreun jucător pe o sumă serioasă (cum a fost cazul lui Miculescu sau în trecutul mai îndepăratat a lui Man), aproape o treime din bugetul clubului trebuie asigurat de „asociații“ Alexandru Meszar, Gabriela Meszar, Florian Voinea, Alexandra Lucaci, Călin Costea și Dorin Stana… plus reprezentantul SCU. Și atunci ne întrebăm dacă ori de ce sunt restanțe salariale?!