Marți, 19 august 2025, în Sala „Regele Ferdinand” a Primăriei Arad a avut loc Conferința Științifică Națională „Viața cotidiană a Aradului de-a lungul timpului”, o ediție organizată sub egida „Zilelor Aradului”. Conferința a fost dedicată atât explorării multiplelor aspecte ale vieții cotidiene arădene, cât și comemorării a 100 de ani de la trecerea în eternitate a lui Ioan Slavici (1848-1925).
În Sala „Regele Ferdinand” a Primăriei Arad a avut loc sesiunea festivă la care au luat cuvântul și au rostit alocuțiuni: Î.P.S. Dr. Timotei Seviciu – Arhiepiscop al Aradului; Ing. Călin Bibarț – Primarul Municipiului Arad; Av. Mihai Pașca – Prefectul Aradului; Anca Oana Hermenean – Pro-Rector Universitatea de Vest “Vasile Goldiș” Arad; Dana-Maria Copolovici – Pro-Rector Universitatea “Aurel Vlaicu” Arad; Ionel Bulbuc, Manager Biblioteca Județeană “A.D. Xenopol” Arad; Prof. univ. dr. Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române, Universitatea Babeș-Bolyai și Academia Română, Filiala Cluj-Napoca și Valentin Bot – Primarul localității Șiria.
Conferința Științifică Națională „Viața cotidiană a Aradului de-a lungul timpului” s-a desfășurat pe trei secțiuni:
- Secțiunea 1. Istorie, Cultură și Memorie Colectivă: Perspective asupra societății românești, a avut loc la Sala „Regele Ferdinand” a Primăriei Arad
- Secțiunea 2. Ioan Slavici – Identitate, Creație și Posteritate, a avut loc la Sala “Regina Maria” a Primăriei Arad
- Secțiunea 3. Identitate și Destin Național: Oameni, Obiceiuri și Memorie istorică, a avut loc la Sala Rotonda a Prefecturii Arad.
La toate aceste secțiuni au fost prezentate diferite teme privind istoria și oamenii acestor locuri. Au prezentat lucrări științifice, printre alții: Dr. Stelean-Ioan Boia, Societatea de Științe Istorice din România – Filiala Arad; Dr. Doru Sinaci, Asociața „ASTRA Arădeană 1863”; Drd. Ioana Nistor, Universitatea Babeș-Bolyai; Dr. Lucian Petraș, Serviciul Județean Arad al Arhivelor Naționale; Prof. univ. dr. Teodor Pătrăuță; Prof. univ. dr. Marius-Ioan Grec; Prof. dr. Constantin Scurtu; Dr. Rodica Colta; Prof. univ. dr. Anton Ilica; Ionel Bulbuc – Manager Biblioteca Județeană “A.D. Xenopol” Arad; Prof. Florica R. Cândea; Prof. Carina A. Baba; Drd. Mihaela Livia Guleș; Prof. Lucia Bibarț; Prof. dr. Paul Krizner; Dr. Gabriela-Adina Marco; Ing. Puiu Emilian Valea; Prof. Ioan Tuleu și Dr. Irina Ionela Pop de la Societatea de Științe Istorice din România, Filiala Arad.
Un moment important al conferinței la constituit lansarea volumului semnat de acad. prof. univ. dr. Ioan Bolovan, „«Lumile» lui Ioan Slavici. Între loialismul prohabsburgic și devotamentul național. Cu dosarele integrale de anchetare a lui Ioan Slavici”, Cluj-Napoca, Editura Școala Ardeleană, 2025. Lucrarea oferă o perspectivă inedită asupra contextului politico-istoric și a biografiei lui Ioan Slavici, prin prisma documentelor de arhivă.
Concepută ca o platformă de dialog interdisciplinar, conferința Științifică Națională „Viața cotidiană a Aradului de-a lungul timpului” reunește teme din domeniile istoriei, literaturii, sociologiei, artelor și spiritualității, cu accent pe viața cotidiană arădeană de-a lungul timpului. Participanții au avut parte de reprezentări culturale, valori sociale și mărturii documentare regăsite în surse istorice, bibliografice și literare.
În acest context, figura lui Ioan Slavici – născut în Șiria și format în proximitatea culturală a Aradului – este repusă în centrul reflecției, atât ca martor critic al epocii sale, cât și ca formator de conștiință socială și modelator de memorie colectivă.
Conferinţa a fost organizată de Primăria Municipiului Arad și Centrul Municipal de Cultură Arad, în colaborare cu Instituția Prefectului – Județul Arad, Arhiepiscopia Aradului, Asociația „ASTRA arădeană – 1863”, Centrul Cultural Județean Arad, Biblioteca Județeană „Alexandru D. Xenopol” Arad, Complexul Muzeal Arad, Universitatea „Aurel Vlaicu” Arad, Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” Arad, Asociația „Ștefan Cicio-Pop” Arad, Societatea de Științe Istorice din România – filiala Arad, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România – Filiala „Ioan Slavici” Arad și Centrul de Studii de Istorie și Teorie Literară „Ioan Slavici” Arad.
Ioan Slavici (1848–1925) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori români ai secolului al XIX-lea, cunoscut atât pentru proza sa realistă, cât și pentru activitatea de publicist și pentru implicarea sa în viața culturală și politică a vremii.
Slavici s-a născut la Șiria, în județul Arad, într-o familie de țărani înstăriți. A urmat studiile la Arad și Timișoara, apoi a mers la Viena pentru a se înscrie la Facultatea de Drept. Acolo a intrat în contact cu cercurile culturale românești din capitala imperială și a devenit prieten apropiat cu Mihai Eminescu și Ioan Creangă. De altfel, debutul său literar a fost încurajat de Eminescu, care i-a publicat prima nuvelă, Popa Tanda, în revista Convorbiri literare în 1871.
Opera lui Slavici se remarcă printr-un realism profund și printr-o atentă analiză a vieții rurale și a problemelor morale ale oamenilor simpli. Printre cele mai cunoscute nuvele ale sale se numără Moara cu noroc, Budulea Taichii și Pădureanca, texte în care scriitorul explorează conflictele dintre dorința de înavuțire, dragoste, datorie și soartă. Aceste scrieri sunt considerate repere ale prozei realiste românești, punând în lumină, cu finețe psihologică, modul în care mediul și circumstanțele sociale influențează comportamentele umane.
Slavici a fost și romancier, cel mai cunoscut roman al său fiind Mara (1894), o frescă a vieții transilvănene de la sfârșitul secolului XIX. Cartea surprinde destinul unei văduve energice, Mara, și al copiilor ei, Persida și Trică, ilustrând temele ascensiunii sociale, ale conflictelor confesionale și etnice, dar și ale transformărilor din societatea românească aflată la intersecția tradiției cu modernitatea.
Pe lângă activitatea literară, Slavici a fost jurnalist și profesor. A colaborat cu numeroase publicații și a scris articole cu tentă socială și politică. Unele dintre luările sale de poziție, mai ales în timpul Primului Război Mondial, au fost controversate și i-au adus chiar perioade de detenție. Totuși, contribuția sa culturală rămâne de necontestat.
Moștenirea literară a lui Ioan Slavici este una de mare valoare, deoarece prin scrisul său a reușit să contureze universul satului ardelean și să surprindă dilemele morale universale ale omului. Opera lui continuă să fie studiată și citită, fiind considerată o punte între clasicismul pașoptist și realismul modern al literaturii române.
“Ioan Slavici a fost un titan al Literaturii române și nimeni nu îl poate detrona din locul câștigat prin muncă în Panteonul Culturii Naționale. Opțiunile dictate de crezul său moral și implicarea sa civică și politică, prin statutul de ziarist, reprezintă alegeri deliberate, motivate prin convingerea fermă că astfel slujește mai bine intereselor națiunii sale, deopotrivă ale românilor din Transilvania aflați în cadrul Imperiului Austro-Ungar, cât și ale fraților din Vechiul Regat“, a scris Ioan Bolovan pe coperta din spate a cărții „«Lumile» lui Ioan Slavici”.
