O seară de neuitat cu muzică de Ludwig van Beethoven și Ralph Vaughan Williams la sala Palatului Cultural din Arad. Beethoven a transformat limbajul muzical, introducând pasiune, dramatism și inovație structurală, lăsând o moștenire sonoră împerecheată cu geniul său creativ în perioada de tranziție dintre clasicism și romantism. În același timp, Vaughan Williams a transformat muzica sa într-o oglindă sonoră a peisajelor engleze, oferind ascultătorilor o călătorie sonoră, captivantă și profundă.
Dirijorul Alexander Gordon, solista Andra Heesch și dirijorul corului Robert Daniel Rădoiaș au încântat melomanii prezenți la acest concert cu un program cuprinzând:
- Ludwig van Beethoven – „Romanța nr. 2 în fa major pentru vioară și orchestră”
- Ralph Vaughan Williams – Flos Campi pentru violă, cor și orchestră primă audiție
- Ludwig van Beethoven – Simfonia a III-a în mi bemol major “Eroica” op.55
Creația beethoveniană privită din perspectiva “Romanței în fa major op.50”, o partitură simplă, elegantă și plină de șarm, inspirată din tendințele „la modă” în Viena anilor 1790, dar și din aceea a formei mari simfonice, tratată cu generozitate în paginile inovatoarei “Simfonii a III-a, în mi bemol major, Eroica”, readuce oferta concertistică a lunii martie pe teritoriul atât de spectaculos al romantismului muzical, al anilor săi de început, de la îmbinarea secolelor XVIII și XIX.
Ideea îmbracă prin mesajul și conținutul ei referința centrală a a acestei serii, „Flos Campi” de Ralph Vaughan Williams, o curiozitate a repertoriului universal de concert, o suită pentru violă, cor și orchestră, o lucrare rară și neobișnuită, exotică și seducătoare, inspirată dintr-o sursă la fel de provocatoare: Cartea Cântărilor lui Solomon din Vechiul Testament.
Viola, instrumentul în ale cărui performanțe Ludwig van Beethoven și Ralph Vaughan Williams s-au făcut cunoscuți ca interpreți ai vremurilor lor, este vocea principală a acestui program simfonic, care îi aduce pentru prima oară în circuitul stagiunilor Filarmonicii, pe dirijorul Alexander Gordon și violista Andra Heesch.
Evenimentul se înscrie în seria de concerte, pe care Andra Heesch o dedică în acest an memoriei tatălui său, violistul Marius Nichiteanu, muzicianul român cu o impresionantă carieră internațională, la zece ani de la dispariția acestuia. Vă reamintim că în 2024 se împlinesc 40 de ani de la înregistrarea Electrecord a „Simfoniei concertante pentru contrabas, violă și orchestră” de Carl Ditters von Dittersdorf, realizată în spațiul acustic al Palatului Cultural din Arad, în care violistul Marius Nichiteanu și contrabasistul Ștefan Thomasz au fost acompaniați de orchestra simfonică a Filarmonicii de Stat Arad, dirijată de Nicolae Boboc.
Alexander Gordon este unul dintre cei mai versatili muzicieni ai generației sale, obținând recunoaștere internațională ca violist și dirijor, potrivit site-ului Filarmonicii de Stat din Arad. În urma invaziei rusești din Ucraina, în anul 2022, Alexander și-a schimbat numele de familie din Zemtsov în Gordon, protestând împotriva agresiunii rusești și a utilizării literelor „Z O V” ca simboluri ale regimului lui Vladimir Putin. După o carieră de succes ca violist, inclusiv preluarea poziției de vioară principală a London Philharmonic Orchestra, la vârsta de 23 de ani, Gordon și-a făcut debutul ca dirijor cu Orchestra Simfonică finlandeză Lappeenranta în 2014. Și-a câștigat reputația de dirijor, colaborând cu Orchestra INSO-Lviv din Ucraina, Orchestra Simfonică a Radioului Național din Bulgaria, Orchestra de Cameră Mannheim din Germania, Opera Națională a Ucrainei din Kiev, Orchestra Filarmonicii din Sofia și Orchestra Filarmonicii din Londra.
Sub bagheta lui Alexander Gordon au cântat unii dintre cei mai buni soliști din lume: Mischa Maisky, Lars Anders Tomter, Simon Trpceski, Denitsa Laffchieva, Albrecht Menzel, Gordon Nikolic, Roman Simovic, Jan Mracek, Philippe Pierlot, Boris Garlitsky și Tabea Zimmermann.
Născut în 1978 într-o familie de muzicieni, Alexander Gordon a absolvit HfMT Hamburg cu Marius Nichiteanu, studii de masterat la ZUYD din Maastricht cu Michael Kugel și studii postuniversitare cu Tabea Zimmermann, la Hochschule Hanns Eisler din Berlin. Și-a finalizat masteratul în dirijat la ZUYD cu Vassily Sinaisky. S-a inspirat din cursurile de măiestrie, cu mentorii săi Kirill Petrenko, Jukka-Pekka Saraste, Vladimir Jurowski, Neeme și Paavo Jarv.
Andra Heesch este o solistă și interpretă de muzică de cameră de renume internațional. A concertat în săli de concert reunoscute, precum Suntory Hall din Tokyo, Carnegie Hall din New York și Elbphilharmonie din Hamburg. Este o invitată binevenită la numeroase festivaluri, precum Festivalul de Muzică Schleswig-Holstein, Festivalul Enescu, Vara Magica și Festivalul de Muzică Clasică D’Accord. Interpretările sale sunt caracterizate de o frumusețe extraordinară a sunetului, virtuozitate tehnică și o expresivitate muzicală profundă, apreciate deopotrivă de public și de critică.
Una dintre marile sale pasiuni este muzica de cameră. În calitate de membră a Ansamblului Vitti, un duo format din vioară (Marketa Janoušková) și violă (Andra Heesch), cu posibilitatea de extindere, a înregistrat deja pentru radioul ceh. Ansamblul se caracterizează printr-o sensibilitate excepțională și un echilibru perfect între instrumente, ceea ce permite exprimarea celor mai fine nuanțe ale muzicii.
Andra Heesch a fost membru fondator al „Nichiteanu Trio” (trio de coarde), în anul 2017 și de atunci a concertat cu acest ansamblu în întreaga lume. Trio-ul Nichiteanu s-a reunit în primăvara anului 2022. Pe lângă Andra Heesch la violă, acesta îi include acum pe Ionel Adrian Iliescu (vioară) și Samuel Selle (violoncel). Trioul se caracterizează printr-o virtuozitate excepțională și o legătură muzicală profundă, care le permite să interpreteze la cel mai înalt nivel cele mai exigente lucrări de muzică de cameră.
Andra Heesch și-a finalizat studiile la Universitatea de Muzică și Teatru din Hamburg și a participat la numeroase cursuri de măiestrie, cu profesorii Tabea Zimmermann, Nobuko Imai și Thomas Riebl. Cântă la o violă de Girolamo Brensio, construită în 1536, pe care a moștenit-o în anul 2014, de la tatăl ei, Prof. Marius Nichiteanu.
Creațiile muzicale ale lui Ludwig van Beethoven reprezintă o forță inovatoare și transcendentă în istoria muzicii clasice. Lucrări monumentale precum Simfoniile a III-a („Eroica”) și a IX-a („Oda Bucuriei”) reflectă genialitatea și revoluția artistică a compozitorului german. Cvartetele de coarde, precum „Cavalerul cu mantie” și sonatele pentru pian, cum ar fi „Patetica,” ilustrează diversitatea expresivă a creației sale.
Romanța în fa major, op. 50. Compusă de Ludwig van Beethoven, este o bijuterie muzicală ce emană eleganță și sensibilitate. Scrisă în perioada romantică, între 1797 și 1805, această lucrare reflectă măiestria compozitorului în exprimarea emoțiilor prin muzică. Romanța se desfășoară printr-o structură melodică rafinată și un cadru armonic subtil. Linia melodică fluidă și expresivitatea notelor contribuie la crearea unei atmosfere lirice și contemplative. Tonul major conferă piesei o aură luminoasă și optimism, în timp ce modulațiile subtile adaugă profunzime și complexitate emoțională.
Beethoven a abordat acest gen cu măiestrie, evidențiind virtuozitatea și sensibilitatea interpretului. Partea centrală a lucrărilor dezvăluie o serie de variații melodice și armonice, adăugând un element de surpriză și dramatism. Structura generală a romanței îmbină pasaje lirice cu momente pasionale și pasaje mai agitate, oferind un spectru bogat de emoții. “Romanța în fa major, op. 50” este o creație emblematică în repertoriul muzical clasic, captivând ascultătorii cu profunzimea sa artistică și expresivitatea sublimă.
Simfonia a III-a în mi bemol major, op. 55. Mai este cunoscută și sub numele de „Eroica”. Această simfonie a lui Ludwig van Beethoven este o manifestare sonoră a genialității și a revoluției artistice. Compusă în perioada 1803-1804, simfonia marchează o tranziție de la estetica clasică la cea romantică. Lucrarea transmite o forță interioară inegalabilă.
„Eroica” transcende limitele convenționale simfonice, introducând elemente de noutate și expresivitate care au influențat profund evoluția muzicii. Această simfonie monumentală rămâne un pilon al genului, simbolizând puterea creativă a lui Beethoven și influențând generații întregi de compozitori.
Muzica lui Ralph Vaughan Williams este o îmbinare măiastră între tradiție și inovație. Ca unul dintre cei mai importanți compozitori britanici ai secolului XX, el a surprins esența peisajului sonor englezesc într-o manieră distinctivă. Simfoniile sale, printre care „A Sea Symphony” și „The Lark Ascending,” reflectă o conexiune profundă cu natura și istoria britanică. Folosind armonii bogate, texturi rafinate și influențe folclorice, creațiile sale transmit emotivitate subtilă și o eleganță atemporală.
Flos Campi pentru violă, cor și orchestră p.a. „Floarea câmpului – Flos Campi” de Ralph Vaughan Williams este o compoziție remarcabilă, aducând împreună violă, cor și orchestră într-o sinteza sonoră magnifică. Scrisă în 1925, lucrarea se distinge prin abordarea sa neconvențională și inovatoare în lumea muzicii de cameră. Lucrarea este o capodoperă a simfoniei corale, reflectând atmosfera pastorală a piesei, și îmbinând măiestria violistului, armoniile orchestrale și poezia vocală într-un tablou sonor sublim. Interacțiunea subtilă dintre violă și orchestră creează un cadru sonor bogat, plin de nuanțe și texturi variate.
Secțiunile corale completează întregul tablou, adăugând dimensiunile lirice și spirituale. Textul este adesea inspirat din Vechiul Testament, iar vocea corului (fără cuvinte) contribuie la crearea unei atmosfere mistice. Forma complexă a lucrărilor, împărțită în mai multe secțiuni distincte, îmbogățește experiența auditivă. De la pasaje lente și contemplative la momente agitate și dramatice, „Flos Campi” traversează un spectru larg de emoții și stări.
Ralph Vaughan Williams a reușit să creeze o opera cu o identitate sonoră unică, care trece peste genurile tradiționale. „Flos Campi” rămâne o explorare fascinantă a potențialului sonic și expresiv al combinației de violă, cor și orchestră, captivând ascultătorii cu frumusețea și profunzimea sa artistică. „Flos Campi” este una dintre capodoperele lui Ralph Vaughan Williams, fiind considerată cea mai importantă lucrare dedicată instrumentului (viola) pe care compozitorul la tratat ca pe marele său favorit.
