Lucrurile nu arată deloc bine pentru UTA înaintea ultimei partide din acest an și înaintea unei perioade de o lună de pauză, în care se presupunea că urmează un moment de liniște, în care să fie puse la punct anumite lucruri legate de lot.
Cum spuneam, lucrurile nu arată deloc bine. Iar asta pentru că cel care conduce clubul mai mult sau mai puțin din umbră primește lovitură după lovitură. Recent, Suporter Club UTA a câștigat două procese împotriva lui Meszar și ai lui, unul în primă instanță și unul definitiv, iar în paralel mai există și alte dosare pe rolul instanțelor.
Totodată, în urmă cu două zile, „buba” a explodat în toată presa, atât cea locală cât și cea națională, când fotbaliștii de sub comanda lui Mircea Rednic au refuzat efectiv să iasă la antrenament, din cauza restanțelor salariale și a faptului că cei din conducere nu și-au respectat promisiunile, încercând să-i ducă cu „zăhărelul”. Evident că nu am fost tocmai surprinși de protestul jucătorilor, fiindcă noi am tot spus în repetate rânduri că jucătorii și staff-ul tehnic sunt neplătiți cu lunile, chiar dacă de partea cealaltă Rednic și Meszar încercau mereu să ne picteze ca pe niște mincinoși, susținând că nu există probleme cu banii, că totul este în regulă. Nu au mai putut nega aceste lucruri însă atunci când au fost scrise și de către redacțiile acreditate sau de către publicațiile naționale. Mircea Rednic a încercat totuși să dreagă situația, spunând că de fapt n-ar fi vorba, decât despre trei săptămâni de întârziere la jucători, lucru pe care avem îndoieli că îl mai crede cineva. Dincolo de faptul că noi știm adevărul, adică faptul că restanțele sunt mult mai mari, este hilar ca cineva să aibă impresia că jucătorii făceau grevă și nu s-ar fi antrenat pentru doar trei săptămâni de întârziere. De altfel, tot Rednic a afirmat că nu și-a luat salariul de patru luni. Iar în aceeași situație sunt și cei din staff-ul tehnic, din informațiile noastre. Nu este încă foarte clar cum și dacă s-a rezolvat problema legată de restanțe. Din informațiile noastre, există doar niște promisiuni, iar conturile fotbaliștilor și ale celor din staff au rămas în continuare goale. Mai știm că, din ce se pare, se caută anumiți „țapi ispășitori”, fotbaliști care ar urma să fie dați „exemplu” de către Rednic și conducerea clubului, pe motiv că ei ar fi fost instigatorii la grevă. Nu ne-ar mira să fim anunțați că niște străini proaspăt veniți la echipă ar fi fost capabili să-i convingă pe căpitanii Iacob și Benga să nu se antreneze cu burțile goale.
Recons a dat UTA în judecată
Ei bine, problemele se tot adună pentru individul care și-a luat UTA pe persoană fizică, sau poate o exprimare mai bună ar fi că „și-a luat UTA pe familie” sau „pe grup de neamuri și cârdășii”. Ieri, pe portalul Judecătoriei Arad am avut surpriza să găsim o acțiune în instanță, prin care Recons SA, societatea Primăriei Municipiului Arad, cea care de fapt administrează Arena „Francisc Neuman”, își cere datoriile de la club. Mai exact, vorbim despre peste 236.000 de lei pe care UTA îi are de plătit de luni bune către Recons. Înțelegem totuși că datoria clubului față de Recons ar fi chiar mai mare, însă nu toate sumele au putut fi cuprinse în acțiunea din instanță, fiindcă au apărut pe parcurs. Sursele noastre spun că ultima plată pe care clubul a făcut-o către Recons a fost în luna octombrie, atunci când ar fi plătit o factură de 35.700 de lei, dar trebuie menționat că vorbim despre o factură emisă în luna iulie. Practic, putem concluziona că Meszar, fiindcă el își asumă cu fiecare ocazie conducerea clubului, n-a mai plătit chiria și utilitățile la Recons de o groază de luni. De altfel, acest lucru a fost oarecum recunoscut public și de către antrenorul Mircea Rednic, care, într-o conferință de presă, și-a vărsat nervii pe Recons, pe primărie, pe oraș, că nu-l păsuiește destul pe Meszar cu plata datoriilor, că doar „UTA e a orașului”. Însă se pare că UTA e a orașului doar când le convine lor, când e vorba de făcut plăți, fiindcă în rest ni se amintește ori de câte ori au ocazia faptul că „UTA este un club privat”. Atât de „privat”, că cea mai mare parte a banilor cu care funcționează vine de la suporteri și de la primărie (adică tot de la arădeni).
De partea cealaltă, Alexandru Meszar face câteva declarații… să le spunem „surprinzătoare”. Acesta spune pentru publicația iAMsport.ro că „Problema cu RECONS este mai veche, de la finalul lui octombrie, când a venit frigul. E vorba despre încălzire, nu despre curent. Au repus-o imediat, la stadion, la Francis Neuman, după ce am trimis noi o adresă. Și, totodată, nu e vorba că au tăiat căldura, ci că nu i-au dat drumul la timp. Nu este problema de neplată. Sunt două procese cu RECONS: noi i-am dat în judecată pentru bani, ei ne-au dat în judecată pentru bani. Avem de recuperat o sumă foarte importantă de la ei, dar și ei de la noi. Va stabili instanța. Ei au facturat abuziv mai multe lucruri care n-au existat la stadion și noi a trebuit să le plătim suplimentar. S-au acumulat și sunt din actualul sezon”.
Înainte de toate, ne străduim să înțelegem cum poate avea UTA de recuperat bani de la Recons, când nu și-a plătit facturile de atâtea luni? Totodată, am căutat pe portalurile instanțelor și n-am găsit alt dosar, decât cel în care Recons își cere banii. Deci, ce din ceea ce afirmă Alexandru Meszar este adevărat și ce nu? Știm, din surse de încredere, că într-adevăr AFC UTA a încercat să sperie conducerea Recons cu o adresă transmisă prin avocați, un fel de amenințare cu judecata – din ce înțelegem, însă nu pare ca acest lucru să se fi și transformat într-o acțiune în instanță. Nu în ultimul rând, știm sigur că AFC UTA primește în acest moment curent și căldură la stadion, asta deși între Recons și club există un litigiu. În orice alte împrejurări, cei de la Recons probabil că ar fi sistat furnizarea acestora, până la soluționarea litigiului, însă mai înțelegem și că la mijloc intervine și factorul politic, adică primarul Bibarț, care nu prea pare să își asume punerea piciorului în prag. Sau o face, așa, cu jumătate de gură, că doar azi-mâine vin alegerile și știm foarte bine că, în astfel de perioade electorale și pre-electorale, tot ce contează este să dai bine la votanți atunci când iei sau nu iei vreo decizie. Dar, de fapt, despre ce vorbim noi aici? În România e o continuă campanie electorală…
