duminică, 14 iulie, 2024

„Viața cotidiană a Aradului de-a lungul timpului” – Conferință științifică națională, de Zilele Aradului

Distribuie articolul

Conferinţa Științifică Naţională „Viața cotidiană a Aradului de-a lungul timpului” s-a desfășurat sub egida Zilelor Aradului 2023, fiind organizată de către Primăria Municipiului Arad și Centrul Municipal de Cultură Arad, în colaborare cu Instituția Prefectului – Județul Arad, Universitatea „Aurel Vlaicu” Arad, Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, Asociaţia „Ştefan Cicio Pop”, Biblioteca Județeană „A. D. Xenopol” Arad și Complexul Muzeal Arad.

Conferința îşi propune să evidenţieze diverse aspecte referitoare la viața de zi cu zi a locuitorilor orașului de pe Mureș, prin prezentarea unor subiecte diverse, inedite și poate chiar surprinzătoare. Alături de comunicări științifice de specialitate ce analizează trecutul și prezentul cotidian al orașului Arad, programul conferinței include și vernisajul expoziției „Arad – un portret în imagini de epocă” din Fototeca Bibliotecii Județene „Alexandru D. Xenopol” Arad.

Lucrările conferinței au avut loc luni, 21 august 2023, începând cu ora 9:30, Sala „Regele Ferdinand”, Primăria Municipiului Arad. Programul a inclus și lansarea volumului „O istorie a Banatului. Compendiu”, lucrare coordonată de prof. univ. dr. Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române, Universitatea Babeș-Bolyai și Academia Română, Filiala Cluj-Napoca și prof. univ. dr. Rudolf Gräf, Universitatea Babeș-Bolyai și Academia Română, Institutul de cercetări socio-umane din Sibiu. Noua apariție editorială este tipărită sub egida Academiei Române, Filiala Timișoara și Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”.

În deschiderea conferinței au luat cuvântul Călin Bibarț, primarul Municipiului Arad; Î.P.S. Dr. Timotei Seviciu, Arhiepiscop al Aradului; Doru Sinaci, subprefect, Instituția Prefectului județul Arad; și Acad. prof. univ. dr. Ioan Bolovan, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca. A prezentat pe scurt pe cei care au luat cuvântul Prof. univ. dr. habil. Corneliu Pădurean, Universitatea „Aurel Vlaicu” Arad.

A urmat apoi lansarea cărții „O istorie a Banatului. Compendiu” – Coordonatori: Ioan bolovan și Rudolf Graf, carte apărută la Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca. Cartea a fost prezentată de Prof. univ. dr. Ioan Bolovan.

În continuare a avut loc vernisajul expoziției de fotografii “Arad – un portret în imagini de epocă” din Fototeca Bibliotecii  Județene „Alexandru D. Xenopol”. A fost prezentate mai multe fotografii cu explicațiile rigoare de prof. documentarist Ioana Nistor de la Biblioteca Județeană „A. D. Xenopol” Arad.

În cadrul conferinței „Viața cotidiană a Aradului de-a lungul timpului” au fost prezentate mai multe materiale pe diferite teme din viața orașului Arad. Amintim aici, printre altele, “Instituții și modalități de socializare la românii din Arad în epoca modernă” – Acad. prof. univ. dr. Ioan Bolovan; Despre „Lumina. Foaie bisericească scolastică, literară și economică” în Protocoalele Ședințelor Sinodului Eparhial din Diecesa română greco-orientală a Aradului (1872-1875) – Prof. documentarist Ioana Nistor; “Aradul și vestea de război. 28 iulie 1914” – Corneliu Pădurean; Povești «picante» din cotidianul arădean interbelic – Florin-Lucian Coita; “Universitatea populară Arad – frântură de cotidian” – de Prof. Ioan Tuleu.

Din Povești «picante» din cotidianul arădean interbelic – prezentate de Florin-Lucian Coita, spicuim câte ceva. “Atunci când dorești să ai o imagine de ansamblu asupra vieții sociale a unei comunități, în cazul nostru cea arădeană, nu poți omite informațiile oferite de presă. Aradul a avut mereu publicații de calitate, iar pentru a exemplifica acest lucru am ales, nu întâmplător, perioada interbelică, mai precis anii ’30-’40. „Vârful de lance” al presei arădene era considerat atunci cotidianul „Știrea”, catalogat drept unul dintre cele mai bune ziare din Transilvania. „Știrea” căuta să-și atragă cititorii atât prin calitatea scrisului, cât și prin varietate. Trebuie menționat că ziarul „Știrea” avea și două subredacții, la Timișoara și la Oradea. Am ales anul 1936, unul de mijloc al perioadei, iar câteva titluri din paginile ziarului care sunt, credem, sugestive: „Trebuie o listă de mâncare scrisă în mai multe limbi la restaurantul gării?”; „De ce s-a scumpit carnea de purcel în ajunul revelionului?”; „Bal mascat și nemascat în păduricea orașului”; „Judecata pumnului”; „Minus 15 grade la Arad”; „Protestul părinților împotriva noului orar al școlilor”; „Când soția nu se astâmpără… rămâne fără dinți”.

Mai amintim aici și „Viața arădenilor în timpul ocupației franceze” prezentată de Prof. univ. dr. habil. Corneliu Pădurean. “Ocupația militară a Aradului, a început în ultimele zile ale anului 1919, după vizita generalului Henri Mathias Berthelot. Ea a durat câteva luni. În luna iulie a anului 1919, a părăsit orașul și  ultimul soldat francez. În întreaga această perioadă, a existat o conducere civilă a orașului și una militară, asigurată de către comandantul armatei de ocupație. Viața arădenilor s-a desfășurat în condițiile restricțiilor impuse de ordinele militare și privațiunile situației de după război.”

Prof. Ioan Tuleu a prezentat un material despre “Universitatea populară Arad – frântură de cotidian”. „În toamna anului 1964, în orașul Arad a luat ființă Universitatea Populară (Cultural-Științifică din 1975) ce, în scurt timp, va deveni o prezență cotidiană pentru locuitorii municipiului. Instituția se încadra în conceptul de educație permanentă și organiza conferințe, simpozioane, mese rotunde etc. pe diverse teme, dar și cursuri cu plată, precum: limbi străine, electronică, informatică și multe altele, la care erau înscriși numeroși arădeni, ceea ce demonstra că exista o cerere socială.  Numai că, în anii ’90 ai secolului trecut, Universitatea cultural științifică Arad a intrat pe o pantă descendentă, care a dus la dispariția ei, oferta educațională din partea unor entități de stat sau private diversificându-se și amplificându-se. Dar existența instituției în peisajul cultural arădean va rămâne ca o frântură de viață cotidiană.”

Încheiem cu prezentarea Prof. Horia Truță “Aradul și vestea de război. 28 iulie 1914”. „Vestea declanșării războiului prin atacul violent al Austro-Ungariei asupra Serbiei a fost primită de populația Aradului nuanțat, de la entuziasm la îngrijorare. Satisfacția ripostei la impertinența Serbiei cu uneltirile ei ascunse se îmbina cu imaginea unui viitor nesigur, plin de neajunsuri. Vorbele treceau din gură în gură, punând la încercare fantezia fiecăruia. Cele mai neînchipuite combinații, bizare relatări și fanteziste scornituri fulgerau prin mulțimea scufundată în presimțiri sinistre. Se vorbea despre aeroplane, baloane dirijabile, submarine, crucișătoare, automobile cuirasate, mitraliere și tunuri cu repetiție. Veștile erau optimiste. În mod sigur, războiul de pedepsire al sârbilor nu va dura mult.”

Istoria Aradului, a vieții cotidiene a locuitorilor săi este fascinată, foarte interesantă, dar de cele mai multe ori mai puțin cunoscută. Încheiem prin a ura, cu ocazia zilelor orașului, La mulți ani Aradului și locuitorilor săi!

 

Distribuie articolul

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Din aceeași categorie

Noutăți