Evenimentul „Invitation au Voyage” a adus la Casa Pianului Jacques Faix pe Jérémie Brocard și Ana Silvestru. Jérémie Brocard este un cunoscut basul cu o voce profundă și impresionantă, antrenată pe cele mai importante scene europene. Ana Silvestru este o pianista de renume internațional, cunoscută pentru interpretările sale captivante și emoționante.
Compoziții muzicale din „Histoires naturelles” de Maurice Ravel; „Benedetto sia’l giorno” și „Pace non trovo” de Franz Liszt; „Images” de Claude Debussy și “Invitation on Voyage” de Henry Duparc, au putut și ascultate de melomani într-o locație inedită și un cadru intim, cam puțin cunoscut chiar de arădeni. Casa Pianului – Jacques Faix, se află pe strada Episcopiei, nr. 25. Este casa în care a locuit Jacques Faix și casa memorială a acestuia, o bijuterie superb renovată de Mihai Săcui, a găzduit un nou eveniment cultural de excepție.
Printre cei care au ascultat programul de mai sus, un public select din toate punctele de vedere, au fost și nepotul baronului Francisc von Neuman, Charles de Vegvar împreună cu soția Aniela și copilul, dar și mai mulți nepoți și strănepoți ai fabricantului de piane Jacques Faix din Arad, care s-a născut, a locuit și a creat în această casă până când a murit, în anii ’50.
Ana Silvestru este o talentată pianistă de origine română, cunoscută pentru tehnica sa impecabilă și interpretările profunde ale unor lucrări clasice complexe. Născută și crescută la București, Ana și-a început studiile muzicale la doar șase ani, la Școala de Muzică „George Enescu”. A continuat studiile la Universitatea Națională de Muzică din București, unde a absolvit cu distincții sub îndrumarea profesorului Viniciu Moroianu.
Ana și-a perfecționat tehnica prin burse de studiu și cursuri de master la Mozarteum din Salzburg și la Zurich University of the Arts, unde a studiat sub îndrumarea unor mari maeștri ai pianului, precum Konstantin Scherbakov și Dmitri Bashkirov.
Cariera sa internațională a fost marcată de numeroase concerte solo în săli renumite, cum ar fi Tonhalle Zürich, Mozarteum Salzburg, și St. Martin in the Fields din Londra. De asemenea, a fost recunoscută pentru abilitățile sale interpretative în cadrul unor competiții și a obținut mai multe premii în acest domeniu.
Ana Silvestru a obținut mai multe premii și distincții de-a lungul carierei sale, recunoscându-i-se talentul și tehnica extraordinară. Printre premiile importante pe care le-a câștigat se numără:
- Premiul I la Concursul Internațional de Pian din Enschede (Olanda) – Acesta a fost unul dintre primele sale succese internaționale, confirmându-i talentul pe scena globală.
- Premiul pentru interpretare la Mozarteum University Salzburg – În cadrul acestei prestigioase instituții, Ana a fost recunoscută pentru interpretările sale deosebite în cadrul cursurilor de masterat.
- Premiul pentru tineret al Fundației Regio Zürich – O distincție care îi subliniază contribuția la muzica clasică și impactul său în lumea culturală din Elveția.
Aceste premii reflectă dedicarea sa față de arta interpretativă și poziționarea sa ca unul dintre cei mai proeminenți pianiști ai generației sale.
În interpretările sale, Ana Silvestru este apreciată pentru abordarea concisă și profundă a lucrărilor pe care le interpretează, evitând orice ostentație și punând accent pe fidelitatea față de compozitor
Jérémie Brocard este un bas francez remarcat pentru versatilitatea și profunzimea vocii sale în repertoriul liric. A studiat canto în Franța și Elveția, perfecționându-și tehnica la Studio-ul Elvețian de Operă din cadrul Haute École des Arts de Berne. În 2011, a câștigat prestigiosul concurs internațional de la Kammeroper Rheinsberg, ceea ce a contribuit semnificativ la lansarea carierei sale internaționale.
De-a lungul anilor, Brocard a avut ocazia să colaboreze cu numeroase instituții de operă renumite, inclusiv Opéra de Paris, Opéra de Genève, și Opéra de Lausanne. Printre rolurile sale cele mai notabile se numără Snug din „Visul unei nopți de vară” de Benjamin Britten, Gazella din „Lucrezia Borgia” de Donizetti, și Rychtár din „Jenůfa” de Janáček. În 2023, a interpretat rolul lui Marquis d’Obigny în „La Traviata” la Opéra National de Lorraine.
Jérémie Brocard a câștigat premiul la Concursul Internațional de la Kammeroper Rheinsberg în 2011. Acest premiu a fost unul dintre cele mai semnificative momente din cariera sa timpurie și a contribuit la recunoașterea sa pe scena internațională. Cu toate acestea, nu există alte premii majore menționate în sursele disponibile. El este însă foarte apreciat pentru performanțele sale artistice și pentru colaborările cu importante case de operă din întreaga lume.
Brocard este cunoscut nu doar pentru abilitățile sale vocale, ci și pentru capacitatea sa de a se adapta la diverse stiluri și perioade muzicale, ceea ce îl face un artist extrem de căutat pe scenele de operă internaționale.
„Histoires naturelles” de Maurice Ravel este un ciclu de cinci melodii compuse în 1906, pe versuri de Jules Renard. Această lucrare este remarcabilă atât din punct de vedere muzical, cât și literar, fiind un exemplu al stilului impresionist al lui Ravel, dar și al abilității sale de a îmbina muzica cu textul într-un mod original și expresiv.
Stilul lui Ravel în „Histoires naturelles” reflectă clar influențele impresioniste. Muzica evocă atmosfere subtile și imagini sonore, în care culorile timbrale și armoniile delicate joacă un rol esențial. Ravel utilizează adesea armonii modale și tonuri neconvenționale pentru a crea o paletă sonoră bogată și expresivă.
Deși piesele sunt scrise pentru voce și pian, Ravel reușește să creeze o senzație de orchestrare prin complexitatea texturii muzicale. Pianul nu doar acompaniază vocea, ci adaugă un strat de detalii narative, evocând sunete și mișcări asociate cu animalele descrise în versuri.
Ravel utilizează o linie vocală care urmează cu fidelitate inflexiunile vorbirii naturale, aproape ca un fel de „melodramă”. Această abordare, neobișnuită pentru vremea respectivă, contribuie la senzația de realism și umor prezentă în ciclul de melodii. În același timp, melodiile sunt pline de subtilități ritmice și dinamice, ceea ce necesită o interpretare atentă din partea cântărețului.
Fiecare dintre cele cinci melodii descrie un animal diferit – „Le Paon” (Păunul), „Le Grillon” (Greierele), „Le Cygne” (Lebăda), „Le Martin-Pêcheur” (Pescărușul albastru) și „La Pintade” (Pintada). Ravel creează o muzică care reflectă personalitatea și comportamentul fiecărui animal, integrând inteligent umorul și observațiile ironice ale textului lui Renard.
Muzica din „Histoires naturelles” este o demonstrație a geniului lui Ravel în a combina elementele literare și muzicale pentru a crea miniaturi sonore bogate, pline de detalii și subtilități.
„Images” de Claude Debussy este o colecție de lucrări pentru pian solo, compusă între 1905 și 1907, care constă din două suite: „Images” pentru pian solo, în două seturi de câte trei piese fiecare. Este una dintre operele de maturitate ale lui Debussy și reflectă perfect stilul impresionist, cu toate caracteristicile sale distincte.
În „Images”, Debussy explorează idei muzicale care evocă senzații, peisaje și culori, mai degrabă decât povești narative sau emoții tradiționale. Texturile complexe, armoniile modale, și utilizarea spațiului și timbrului sunt centrale în crearea acestor „imagini” sonore.
Debussy utilizează o gamă largă de tehnici pianistică pentru a crea diferite timbre și efecte. Pedala este folosită cu pricepere pentru a lega sunetele și a crea o atmosferă de vis. De asemenea, dinamica și articularea sunt manipulate subtil pentru a sugera mișcarea, lumina, și umbra.
Claude Debussy este cunoscut pentru utilizarea sa inovatoare a cromaticii și armoniilor modale, iar „Images” este plină de exemple în acest sens. Harmoniile sunt adesea evazive, evitând rezoluțiile tradiționale și creând o senzație de mister și imprevizibilitate.
Deși fiecare piesă din „Images” are o structură bine definită, ele nu urmează formele tradiționale stricte. În schimb, Debussy se concentrează pe dezvoltarea motivelor și ideilor muzicale în moduri neașteptate, reflectând adesea natura organică și fluidă a inspirației sale.
„Images” de Claude Debussy este o capodoperă a impresionismului muzical, fiecare piesă oferind o explorare profundă și evocatoare a diferitelor stări și peisaje sonore. Debussy reușește să capteze esența fiecărui titlu prin utilizarea ingenioasă a armoniei, ritmului, și culorii timbrale, creând o experiență auditivă extraordinară.
