Suporterii Bătrânei Doamne și-au arătat din nou atașamentul față de echipă. Indiferent unde joacă, indiferent cât de mare e distanță, indiferent că e weekend sau zi lucrătoare, indiferent că e caniculă, ploaie sau ger, UTA nu joacă niciodată și niciunde fără suporteri în tribună. La fel a fost și ieri la Slobozia când la primul meci de Superliga disputat pe stadionul „1 mai“, nu doar tribunele destinate suporterilor gazdă au fost populate ci și sectorul oaspeților.
Peste 700 de kilometri a parcurs galeria arădeană către Slobozia, într-o perioadă în care gerul și zăpezile fac ca o asemenea deplasare să fie plină de provocări. În inima Bărăganului, acolo unde vântul tăios face ca temperatura înregistrată în termometre să nu spună în întregime povestea frigului care îți intră în oase precum un pumnal proaspăt ascuțit, au făcut joncțiune și cu utiști din zona de sud a țării, pentru că utiștii și arădenii sunt răspândiți peste tot. Împreună s-au încălzit cântând, scandând și trăind fiecare moment al meciului la aceeași intensitate cu favoriții din teren. Rezultatul final a fost astfel nu doar o încununare a muncii fotbaliștilor și antrenorilor ci și o formă de mulțumirea și de răsplată pentru sacrificiul și devotamentul suporterilor, victoria fiind sărbătorită îndelung împreună.
De remarcat și atmosfera de sărbătoare de la Slobozia, ialomițenii bucurându-se pentru prima dată la ei acasă de un meci de Superliga. Entuziasmul, care uneori a dat pe-afară, dovadă huiduielile sporadice la auzul suporterilor oaspeți, s-a stins însă în acordurile muzicii interpretate de către orchestra lui Adrian Mihalcea, care a cântat convingător împotriva orașului său natal. Înfrângerea a fost primită cu dezamăgire, dar până la urmă cu demnitate de fanii gazdelor, care au ieșit în evidență și printr-un mesaj, care s-a dorit a fi războinic, dar a sfârșit prin a stârni zâmbete prin naivitatea lui, care l-a făcut mai degrabă simpatic decât amenințător:
