Conferința Națională „De la ciumă la Coronavirus 21. Stat și societate civilă în lupta împotriva «Cavalerilor Apocalipsei»” s-a desfășurat marți, 07 noiembrie 2023, începând cu ora 9:30, în sala „Regele Ferdinand Întregitorul” a Primăriei Municipiului Arad.
Organizată de Comisia Internațională de Demografie Istorică, Academia Română – Filiala Cluj-Napoca, Centrul de Studii Transilvane și Primăria Municipiului Arad, lucrările conferinței au avut ca subiect central experiența colectivă reflectată de război și foamete, „pestilenţă” şi moarte – „cei patru cavaleri ai Apocalipsei” – ce și-au lăsat urmele devastatoare atât în cadrul armatelor, cât şi în rândurile populaţiei civile.
Din comitetul de organizare au făcut parte Prof. univ. dr. Ioan Bolovan, membru Corespondent al Academiei Române, Director al Instiutului de Istorie “George Barițiu” din Cluj Napoca și Președinte al Comisiei Internaționale de Demografie Istorică; Prof. Univ. dr. habil. Corneliu Pădurean; și Călin Bibarț Primarul Municipiului Arad.
Din Evul Mediu înspre secolul XXI, proporția victimelor din bătălii (răniți și decedați) a scăzut de la circa 50% din totalul combatanților la aproximativ 6%. Însă în ciuda acestui aspect, înmulțirea bătăliilor și prelungirea războaielor a făcut ca ponderea deceselor și a pierderilor umane din totalul populației în general să sporească.
Războaiele nu au reprezentat o pagină luminoasă în istoria umanității, decesele nenumărate, suferința fizică și psihică a invalizilor și a membrilor familiilor afectați de grozăviile războiului, distrugerile de bunuri materiale și spirituale (a se vedea mai nou ce s-a întâmplat în Irak, Siria, Ucraina, Israel etc.) reprezintă fără îndoială, dimensiunea neagră a trecutului nostru.
Specialiștii au putut detecta în timpul derulării conflictelor, dar și între conflicte, o preocupare constantă din partea autorităților militare și civile, a bisericii, a doctorilor și a altor oameni de știință de a reduce pe cât posibil suferința oamenilor, de a trata mai bine rănile soldaților și civililor afectați de lupte, de a găsi soluții pentru a preveni anumite situații periculoase pentru sănătatea și siguranța oamenilor, de a lupta mai eficient împotriva epidemiilor, de a diminua impactul catastrofelor naturale etc. Nu în ultimul rând, încălzirea globală provoacă numeroase implicații demografice pe care deocamdată mai mult le constatăm decât le studiem.
În cadrul evenimentului Conferința Națională de la ciumă la Coronavirus 21. Stat și societate civilă în lupta împotriva „Cavalerilor Apocalipsei” au prezentat lucrări, printre alții:
- univ. dr. habil. Șarlota Solcan de la Universitatea din București – “Satele din Transilvania după trecerea cavalerilor Apocalipsei (Domeniul Almașul Mare la 1603)”
- Ioana Nistor, Universitatea “Babeș Bolyai” din Cluj Napoca – “Frânturi de viață, boală și moarte: ultima mare epidemie de holeră (1872-1873) în comitatul Aradului“
- univ. dr. habil. Corneliu Pădurean de la Universitatea “Aurel Vlaicu” din Arad – “Aradul bântuit de holeră”
- S. I dr. Daniela Mârza de la Centrul de Studii Transilvane, Cluj Napoca – Despre variolă în Transilvania în epoca modernă: cauze, atitudini, remedii
- univ. dr. Ioan Bolovan de la Universitatea “Babeș Bolyai” din Cluj Napoca, membru Corespondent al Academiei Române – “De la holeră la Coronavirus: atitudinea autorităților de pe teritoriul României în fața apocalipsei“
- Ioan-Zosin Jula, Universitatea “Babeș Bolyai” din Cluj Napoca – “Epidemii, boli, catastrofe naturale în paginile revistei “Renașterea” (1923-1927)“
- univ. dr. habil. Lavinia Betea de la Universitatea “Aurel Vlaicu” din Arad – “Pandemia COVID 19 în viziunea psihosociologică”
- Lector univ. dr. Marius Eppel de la Universitatea “Babeș Bolyai” din Cluj Napoca – “Biserica Ortodoxă din Transilvania și protecția familiei în fața bolilor, a natalității scăzute și a imoralității (1914-1918).”
Prof. univ. dr. Ioan Bolovan de la Universitatea “Babeș Bolyai” a avut amabilitatea de a răspunde la câteva întrebări adresate de Arad Obiectiv.
“În cursul istoriei umanitatea a fost lovită de diferite molime, pandemii, boli sau alte nenorociri. Toate au afectat oamenii și au avut un impact mare asupra mersului înainte al civilizației. Ce am învățat din toate acestea, pentru că a venit COVID 19 și ne-a prins nepregătiți”?
“Am învățat și nu am învățat. Nu am aplicat întotdeauna ceea ce am fi putut să valorificăm ca experiență a umanității de câteva mii de ani încoace. Acești cavaleri ai apocalipsului, catastrofe naturale, calamități, epidemii, pandemii sunt în istoria noastră de cel puțin 5 – 6.000 de ani, avem mărturii despre ele. Din păcate autoritățile, factorii decidenți politico-administrativi și de acum 1.000 de ani și din prezent, nu au valorificat la maximum această experiență a umanității în a gestiona astfel de situații de criză. Am văzut bâjbâielile din perioada COVID 19. Multe ezitări, multe măsuri care au amplificat panica și au transmis populației o stare de neliniște. Autoritățile de la mijlocul secoulului XIX când sau manifestat epidemiile de holeră au avut o atitudine mult mai prudentă, pentru a nu crea panică, pentru a nu înspăimânta populația. O atitudine pe care astăzi nu prea am văzut-o la autoritățile din România și nu numai.”
“Ați fost de mai multe ori în acest an la Arad. Cu ocazia unor conferințe, cu ocazia unor lansări de carte. Ce vă leagă de Arad, ce vă duce așa de des la Arad?”
„Sunt lucruri subiective, dar și obiective. În primul rând este ascendența mea pe aceste meleaguri la Pâncota, la capătul podgoriilor Aradului unde m-am născut în urmă cu 61 de ani. Deci chemarea străbunilor este prezentă în mine și de câte ori am ocazia revin cu drag, cu nostalgie în Arad și în județ. Apoi subiectivismul, inerent nouă oamenilor este că am aici prieteni care sprijină activitățile culturale. În acest fel vin ori de câte ori este posibil la Arad la conferințe, la lansări de carte sau alte manifestări culturale, la întâlniri cu prietenii, cu colegi din țară și străinătate care au fost invitați la aceste manifestări. Sper ca în viitor să pot să vin la Arad de câte ori va fi nevoie.”
