„Coach“ a dat cu pumnul în masa greșită!

În timpul conferinței de presă de ieri, antrenorul UTA-ei nu s-a răstit doar la jurnaliștii prezenți la conferința de presă, cărora le-a reproșat că deși cunosc problemele clubului, nu scriu despre ele. În tirada sa pasiv-agresivă, prin care încerca să își justifice rezultatele slabe din acest sezon, Rednic a spus la un moment dat următoarele cuvinte: „Aici toată lumea vrea mai mult, toți vreți mai mult, dar faceți foaaarte puțin“. Mesajul este unul destul de transparent și el este îndreptat către întreaga comunitate arădeană care, pasămite, nu face suficient pentru a sprijini UTA; mai pe românește, primăria și oamenii de afaceri din Arad nu asigură UTA-ei un buget pe măsura pretențiilor suporterilor.

Acuzația nu este nouă, de aproape doi ani de când se află la Arad, Rednic a mai aruncat-o cu diverse ocazii în spațiul public și, chiar dacă au existat voci, inclusiv a noastră, care i-au adus argumente ce o demontează, antrenorul UTA-ei n-a fost curios să afle și să înțeleagă cum stau lucrurile cu adevărat la în jurul UTA-ei. Faptul că nu cunoaște contextul și faptele din istoria recentă a clubului, care influențează direct situația din prezent, nu e o culpă în sine ținând cont că vorbim despre cineva care se află aici abia din primăvara lui 2023, dar lipsa de interes în a asculta și alte voci din comunitate decât cele din interiorul clubului, obstinația de a acuza mereu comunitatea care l-a primit și l-a susținut într-o proporție de care alți antrenori n-au beneficiat, denotă aroganță și lipsă de respect. Faptul că revenim acum la argumentele care demontează teoria și acuzațiile lui Rednic, nu e o încercare de a-l convinge pe antrenor de eroarea în care se află, demers pe care deja îl considerăm inutil, ci un exercițiu de reaprindere a memoriei pentru acei suporteri care, tentați de charisma și debitul verbal al antrenorului, se pot lăsa duși de valul acestei vânătoare de vrăjitoare pornite de Rednic, vânătoare care însă a plecat într-o direcție total opusă celei în care se află sursa problemei. Așadar, să readucem în memorie câteva fapte:

1. Această formă de organizare a clubului a luat ființă în anul 2014 și a constat în aducerea la aceeași masă a celor 4 „piloni“ pe care urma să se sprijine construcția: Alexandru Meszar venea cu managementul, omul de afaceri Marius Țucudean cu aportul de capital privat, administrația locală cu infrastructura și cu suplimentarea bugetului de la din fondurile publice iar Suporter Club UTA cu identitatea clubului. Primul pilon al construcției care s-a prăbușit a fost cel al capitalului privat, Marius Țucudean luând decizia de a se retrage din proiect, nemulțumit de managementul lui Alexandru Meszar.
2. În vara anului 2021, la un an după promovarea în prima ligă, unul dintre sponsorii importanți ai echipei, compania arădeană International Alexander, a decis să își retragă sprijinul după ce inițial a intenționat să mărească suma pe care o vira în conturile clubului, condiționând însă acest lucru de un minim control asupra manierei de cheltuire a banilor de către Alexandru Meszar. Acesta a refuzat și ca urmare a rămas fără un susținător privat important.
3. În primăvara anului 2022, grupul NextGen, format din patru oameni de afaceri arădeni, a făcut o ofertă de preluare a clubului, ofertă care prevedea printre altele nu doar o infuzie de capital ci și o profesionalizare a clubului, transformarea sa în SA dar și menținerea pentru o perioadă în structura clubului, a lui Alexandru Meszar. După luni de negocieri, acesta din urmă a refuzat asocierea, fără a oferi niciun argument concret pentru această decizie, anunțând însă că își asumă întreaga RESPONSABILITATE pentru ea.
4. Concomitent cu respingerea ofertei NextGen, Alexandru Meszar a intrat într-un conflict deschis cu Suporter Club UTA, din cauza solicitării asociației suporterilor de a oferi mai multă transparență în ceea ce privește administrarea clubului. Solicitarea nu venise din senin ci în urma constatării că la doi ani de la promovare, clubul ajunsese de la 0 la 2 milioane de euro datorii și, de asemenea, ca urmare a suspiciunilor bazate pe date concrete, că sume care trebuiau în mod normal să intre în interiorul clubului, ajungeau în diferite firme intermediare, asociate cu persoana lui Alexandru Meszar.
5. La începutul anului 2025, regretatul om de afaceri Nicolae Bara, a inițiat la rândul său discuții cu Alexandru Meszar pentru o implicare financiară la UTA. Răspunsul lui Meszar a fost că UTA e un club STABIL care NU ARE NEVOIE de ajutor.

Toate aceste realități enumerate mai sus, dezvăluie adevăratul motiv pentru care UTA este un club subfinanțat: cel care conduce clubul nu este finanțator dar nici nu acceptă să ofere transparență către cei care ar putea să susțină financiar clubul. Mai pe românește spus, Alexandru Meszar vrea să conducă pe banii altora, dar fără să dea socoteală pentru ceea ce face cu ei. De altfel este de notorietate faptul că atunci când face apel la sprijin de orice fel, acesta vorbește despre UTA ca despre echipa Aradului, însă atunci când i se cer date despre modul în care cheltuie banii, refuză sub explicația că UTA este un „ong privat“. În aceste condiții, este cât se poate de explicabil de ce UTA nu are susținere din partea companiilor private din Arad, cu excepția unor sponsori care practic cumpără publicitate pe tricourile jucătorilor sau în stadion, sume care însă nu reprezintă un procent semnificativ în bugetul clubului.

Ce și-ar dori Mircea Rednic ar fi ca patronii firmelor private din Arad, care muncesc pe rupte să reziste și să mai facă și profit într-un context economic dificil, care își gestionează cu maximă responsabilitate fiecare leu pentru a-și putea plăti angajații și pentru a face mai departe investiții în propria afacere, să arunce dintr-o dată cu milioanele în Alexandru Meszar și să fie total indiferenți la modul în care respectivii bani urmează să fie cheltuiți. La fel, Mircea Rednic și-ar mai dori probabil, ca într-un context de reduceri bugetare drastice și de investiții importante de care orașul are nevoie, primăria municipiului Arad să arunce și ea milioane generate din taxele și impozitele CRESCUTE ale arădenilor, tot așa fără nicio condiție în privința cheltuirii banilor. Și evident, Mircea Rednic și-ar mai dori ca meci de meci stadionul să fie arhiplin, fiecare spectator pe lângă bilet sau abonament să mai doneze și vreo 10% din salariu către club și indiferent de numărul lunilor care trec până văd prima victorie, să aplaude ca la Cântarea României și să înalțe ode și osanale mărețului cârmaci și dibaciului antrenor.

Din punctul nostru de vedere, dacă tot este antrenorul unei echipe administrate de un „ong PRIVAT“ domnul antrenor, nemulțumit de buget și de întârzierile salariale, ar trebui să bată cu pumnul în masa „privaților“ care conduc acest club: în primul rând a domnului Alexandru Meszar, cel care și-a asumat nominal RĂSPUNDEREA pentru refuzul asocierilor cu reprezentanți ai mediului privat; de asemenea în cea a doamnei Gabriela Meszar, a domnului Călin Costea, a domnului Dorin Stana, a doamnei Alexandra Lucaci și a domnului Florin Voinea. Toți aceștia sunt asociați în ong-ul condus de Alexandru Meszar și au fost aduși acolo pentru a susține activitatea clubului. De altfel însuși Alexandru Meszar declara la un moment dat în media centrală, că atunci când este nevoie bugetul clubului este suplimentat de „asociați“. Păi atunci domnul Rednic, supărat că jucătorii au trei luni întârziere la salarii, să meargă la acești „asociați“ și să ceară bani!

Sau, domnul Mircea Rednic mai are o soluție. Dacă tot consideră că e normal ca Alexandru Meszar să cheltuie banii altora fără niciun fel de control, să-l ajute chiar el. Nu ne amenința chiar domnia sa nu de mult că dacă vrea ne cumpără clubul?! Păi foarte bine, dacă are atâția bani încât să cumpere UTA, să facă el ceea ce le cere altora: să-l susțină în „blind“ pe Alexandru Meszar, fără nicio pretenție de a controla unde se duc banii.