Castelul Corvinilor, cunoscut și sub numele de Castelul Huniazilor, este o capodoperă arhitecturală situată în Hunedoara, România. Este considerat unul dintre cele mai frumoase castele din lume, fiind considerat de multe site-uri specializate în turism în „top 10 destinații de basm din Europa”. Construcția acestui castel impresionant a început în secolul al XV-lea și a fost finalizată în secolul al XVII-lea, reflectând o combinație distinctivă de stiluri arhitecturale.
Castelul Corvinilor este construit într-un stil gotic târziu, cu influențe renascentiste și medievale. Arhitectura sa remarcabilă reflectă planurile elaborate ale unor meșteri constructori talentați, iar detaliile sale ornamentale evidențiază bogăția și prestigiul comanditarilor.
Construit din piatră, cărămidă și lemn, castelul ilustrează meșteșugul și rezistența materialelor utilizate. Durata construcției a fost lungă și s-a întins pe mai multe decenii, începând cu anii 1440 și finalizându-se în anii 1600. Castelul are ziduri cu grosimi de până la 2 metri construite din blocuri de calcar dolomitic și piatră de râu, direct pe stâncă.
De-a lungul istoriei sale, Castelul Corvinilor a servit ca reședință regală temporară pentru familia Hunyadi. Cu toate acestea, nu a fost o reședință permanentă a regilor. Costurile exacte ale construcției sunt dificil de estimat, dar construirea unui astfel de castel monumental implica cheltuieli semnificative, reflectând puterea și prestigiul familiei Hunyadi.
Castelul Corvinilor este în prezent o atracție turistică majoră și un sit istoric important. Cu restaurări și întreținere continuă, valoarea sa actuală este în mare parte culturală și istorică. Castelul găzduiește diverse evenimente culturale, cum ar fi expoziții de artă, concerte și festivaluri.
Cu peste 200.000 de vizitatori anual, Castelul Corvinilor atrage iubitorii de istorie, artă și arhitectură. O legendă notabilă asociată cu castelul este cea a corbului care a adus pâine lui Matei Corvin când se afla în închisoare, simbolizând credința și loialitatea. Pe bazonul familiei Corvinilor (de la “corvus”, în limba latină) este un corb care tine în cioc un inel de aur. Se spune că Ioan de Hunedoara, era fiul nelegitim al lui Sigismund de Luxemburg, rege al Ungariei, mama lui fiind Elisabeta, o frumoasă femeie din Tara Hațegului. Pentru a o feri de necinste, regele îi da de sot pe unul din vitejii săi, Voicu, dăruindu-i și un inel ca dar pentru copilul nenăscut, pentru ca acesta să poată fi recunoscut atunci când va creste, dacă va merge la curtea regală.
În timpul unui popas pentru un prânz, inelul este furat de un corb, atras de strălucirea bijuteriei, potrivit GoHunedoara. Atunci Ioan de Hunedoara ia un arc și omoară corbul, recuperând, astfel, inelul. Ajuns mare, la curtea regală, povestește întâmplarea regelui, iar acesta hotărăște ca simbolul familiei să fie corbul cu inel de aur în cioc, pasăre asociată cu înțelepciunea și longevitatea.
În curtea castelului, alături de capela zidită tot în timpul lui Ioan de Hunedoara, se află o fântână adâncă de peste 30 de metri. Fântâna a fost săpată de prizonierii turci capturați în timpul bătăliei de la Mohács. Conform legendelor, această fântână ar fi fost săpată de trei prizonieri turci, cărora li s-a promis de către Iancu de Hunedoara libertatea dacă vor ajunge la stratul de apă, foarte necesară în castel. Dar după 15 ani de muncă grea, când au terminat de săpat în stâncă și au ajuns la apă, Iancu de Hunedoara murise, iar soția acestuia Elisabeta Szilagyi nu a onorat promisiunea făcută de soțul său. Se spunea că inscripția de pe zidul fântânii înseamnă „Apă ai, inimă n-ai!”.
Legenda spune că scrisul cu caractere vechi, arabe, de pe zidul fântânii înseamnă „Apă ai, inimă n-ai!”. În realitate, inscripția în piatră a fost săpată, la jumătatea secolului al XV-lea: „Cel care a scris această inscripţie este Hasan, rob la ghiauri, în cetatea de lângă biserică”.
Palatul propriu-zis, amplasat pe latura vestică, este compus din Sala Cavalerilor, Sala Dietei și scara spirală. Palatul reprezintă un exemplu unic în spațiul transilvănean de arhitectură civilă de un rafinament ridicat. Ambele săli au un plan dreptunghiular, fiind divizate în două nave cu cinci piloni octogonali din marmură, cu nervuri în cruce si console ornamentate, cu chei de boltă în stil gotic, faza târzie. Funcționalitatea acestor săli are corespondențe tipologice din mediul teuton, respectiv de sala de mese la ocazii festive pentru Sala Cavalerilor și de sala de festivități pentru Sala Diete, potrivit castelulcorvinilor.ro. O notă distinctă este dată de amplasarea pe partea vestica a sălii Dietei a unei galerii cu burdufuri, sprijinită pe console, element unicat pentru arhitectura civilă transilvăneană, cu analogii în spațiul german.
O altă construcție unică de factură militară este reprezentată de galeria și turnul Nje Boisia (Nu te teme), denumire impusă probabil sub influența mercenarilor sârbi, aflați în garnizoana castelului. Turnul propriu-zis, alcătuit din 5 niveluri de apărare, este prevăzut cu deschideri pentru arme de foc. Legătura cu castelul este asigurată prin intermediul unei galerii suspendate, lungă de peste 33 m, galerie ce se sprijină pe stâlpi masivi, din calcar dolomitic.
Castelul Corvinilor este nu doar un simbol al istoriei și arhitecturii românești, ci și un loc vibrând de evenimente culturale și artistice care aduc viețile trecutului în lumina prezentului. O comoară a patrimoniului mondial, acest castel continuă să captiveze și să inspire vizitatorii cu povestea sa bogată și frumusețea sa arhitecturală remarcabilă.
Castelul Corvinilor poate fi vizitat zilnic între orele: 9:00-17:00, lunea doar până la ora 12:00. În prețul unui bilet este inclusă vizitarea Muzeului Castelul Corvinilor, a Casei Breslelor, precum și a Expoziției de Pre- și Protoistoria Hunedoarei. Vizitatorii Castelului Corvinilor își pot achiziționa biletele de acces și online.
