Domnul Antoniu Martin, un cunoscut și apreciat istoric și analist politic arădean, a primit anul trecut premiile “Roma Citta Eterna 2025”, Edizione Giubileo și „Comunicatore dell`anno”, ambele în Italia, ca să amintim doar pe acestea. Antoniu Martin comentat pentru Arad Obiectiv situația globală nu tocmai liniștită în aceste zile cu multe dispute politice sau militare, aproape pe toate continentele.
“În luna mai 2025 am avut onoarea de a fi distins, la Roma, cu Le Voci della Liberta, un premiu internațional de prestigiu, alături de alte personalități de referință europene și americane. Printre acestea s-au aflat și unii reprezentanți ai actualei administrații a SUA, cu care, natural, am relaționat și abordat unele aspecte legate de geopolitica americană”, spune Antoniu Martin.
“Teza dominantă asumată și promovată de interlocutorii mei rezidă în necesitatea ca SUA să revină în termeni de politică externă la doctrina Monroe, cu alte cuvinte, să reia controlul cvasi-total în zona celor două Americi. Desigur că atunci aceste interpretări m-au contrariat puțin, mai ales că veneau într-un context în care președintele Trump avusese deja ieșirile vis a vis de Canada, Panama și Groenlanda. În același context, puteau fi puse și negocierile ruso-americane de la Ryad, Arabia Saudită, care au prefigurat cumva momentul Alaska”.
Mesajul anual adresat Congresului de către președintele James Monroe din 1823 conținea Doctrina Monroe, care avertiza puterile europene să nu se amestece în afacerile emisferei vestice, potrivit NationalArchives. „James Monroe (n. 28 aprilie 1758 – d. 4 iulie 1831) a fost cel de-al cincilea președinte al Statelor Unite ale Americii și autor al Doctrinei Monroe. Potrivit lui Monroe, “puterile europene erau obligate să respecte emisfera vestică ca sferă de interes a Statelor Unite”.
“La prima vedere, acest mare restart al politicii externe americane generează cel puțin contrarietate. Însă, la nivelul unei analize mai profunde se poate înțelege că SUA au dorit și reușit să realizeze o rupere de ritm extraordinară. Așa este și ceea ce s a întâmplat zilele acestea în relația cu Venezuela. Pentru ca hegemonul să rămână în fruntea top-ului global are permanentă nevoie de astfel de ruperi de ritm. Geopolitice și ideologice. Sau să zicem astfel: pentru a nu se schimba nimic, deci ca SUA să rămână hegemonul global, trebuie să se schimbe totul. Când au loc astfel de mișcări tectonice fundamentale, restul puterilor nu pot decât să se alinieze sau să privească contemplative”.
“În acest moment”, spune Antoniu Martin, “cred că SUA au luat fața celorlalte țări cu pretenții globale și, posibil în baza unor negocieri mai mult sau mai puțin secrete, să fie prima forță care își face ordine în sfera sa de influență. Vom asista, în perioada următoare cu siguranță la un veritabil ordo ab chao pe tabla de șah globală”, concide Antoniu Martin, istoric și analist politic. Pentru cei mai puțin familiarizați cu expresiile latine “Ordo ab Chao” din titlu înseamnă “Spre ordine prin haos”.
“O variabilă geopolitică o reprezintă fără îndoială Iranul. Acolo asistăm de o perioadă de timp la mișcări ale unor segmente sociale importante împotriva regimului islamist de la putere. Masa critică pentru debarcarea acestuia va putea fi atinsă în condițiile creșterii nemulțumirii unei părți tot mai mari din elita economică a țării. Iranul este o verigă importantă pe mai multe axe geopolitice și va rămâne unul dintre punctele sensibile în perioada următoare”.
“Federația Rusă, dincolo de coordonata de hard power, pe care o exersează în Ucraina de peste trei ani, nu dispune de cel puțin două elemente care să-i confere rolul la care aspiră la nivel geopolitic. În primul rând, nu a reușit să-și dezvolte ceea ce se numește soft power, tehnologii civile și de inovare prin care să reprezinte un miraj cel puțin în regiune. Cu alte cuvinte, Rusiei ii lipsește smart power-ul necesar pentru a fi relevantă la scară globală. De aceea va rămâne mai mult ca sigur în siajul Chinei. Al doilea element care dezavantajează Rusia este demografia, faptul că nu dispune de o populație semnificativă în raport cu celelalte centre de putere”.
“O ecuație cu mai multe necunoscute o reprezintă organizația BRISC, care s-a consolidat mult în ultimii ani. Se poate considera, între altele, că dosarul Venezuela și alte posibile situații similare din regiunea Americii de Sud, constituie și un test de reacție al SUA față de BRISC. Cert este că SUA nu și pot permite creșterea și consolidarea acestei organizații și vor acționa ca atare”, spune Antoniu Martin, istoric și analist politic.
“China se află în fața unor mari provocări dar și a unor mari oportunități. Prin economie și smart power a intrat silențios pe mai toate piețele, făcând mai toată omenirea dependentă de “uzina lumii“. La nivel internațional, ca actor global, China promovează status quo-ul, punând pe primul plan stabilitatea geopolitică, aspect care îi favorizează exporturile. În ceea ce privește dosarul Taiwan, cred că China va încerca o abordare de tip conciliatorist, nu militar. Altfel spus, va merge pe un scenariu prin care la un moment dat Taiwanul să solicite reunirea cu “patria mamă“.
“Uniunea Europeană va avea de făcut una dintre cele mai dificile alegeri în contextele de mai sus. Aceea de a deveni cât mai urgent o federație. Nu este un moft ci o condiție de supraviețuire în actualul context internațional. După aceea se va putea focusa pe aspecte care să o facă relevantă geopolitic. Europa este fără îndoială cea mai confortabilă zonă a lumii și încă dispune de bugete enorme. Dar, pentru a mai reprezenta o voce luată în seamă, trebuie să reușească să iasă din situația de încercuire din prezent”.
