„Voievodul țiganilor”, cel mai mare succes de scenă din timpul vieții lui Johann Strauss, adevărată piatră de hotar pentru opereta secolului al XIX-lea, încheie în versiune concertantă stagiunea 2024-2025. Este o poveste despre regăsire, despre iubire, despre pasiune, cu valsuri sau melodii lăutărești, într-un peisaj mai mult sau mai puțin idilic din Banatul secolului al XVII-lea.
Johann Strauss: Voievodul țiganilor – Libretul Ignaz Schnitzer în versiune concertantă i-a avut în distribuție pe:
- Contele Homonay – Mihail Dogotari
- Contele Carnero – Mihai Prelipcian
- Sándor Barinkay – Cristian Bălășescu
- Kálmán Zsupán – Cristian Rudic
- Arsena – Cristina Vlaicu
- Ottokar – Cosmin Borlovan
- Czipra – Gabriela Toader
- Saffi – Lăcrimioara Cristescu
Dirijor Orchestra Simfonică a Filarmonicii Arad Arad: Hermann Szabolcs; dirijorul corului Academic al Filarmonicii din Arad: Robert Daniel Rădoiaș. Spectacolul care a încheiat actuala stagiune a Filarmonicii din Arad a umplut până la refuz sala de concerte a Palatului Cultural Arad.
Hermann Szabolcs a studiat dirijatul de orchestra la Academia de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca. Între anii 2016-2020 a activat ca dirijor la Teatrul de Operetă din Budapesta, iar din septembrie 2021 este dirijorul Teatrului și al Operei din Szeged, Ungaria. Hermann Szabolcs este cadru didactic asociat la clasa de operă a Facultății de Muzică și Teatru din cadrul Universității de Vest Timișoara. Din octombrie 2019 este dirijor invitat principal al Filarmonicii din Arad.
Robert Daniel Rădoiaș este din 2009 dirijorul Corului Academic al Filarmonicii de Stat din Arad, alături de care a susținut numeroase turnee în țară și străinătate. Din anul universitar 2016-2017 este profesor asociat al Facultății de Muzică și Teatru din cadrul Universității de Vest Timișoara, unde conduce cursul de dirijat coral pentru studenții masteranzi.
Ne aflăm în mijlocul anului aniversar Johann Strauss, iar partitura plină de inspirație a compozitorului vienez a surprins pe toți cu distribuția ei. Entuziasmantă, viguroasă, însă în același timp plină de eleganță, opereta „Voievodul țiganilor” dezvăluie o poveste din Banatul secolului al XVIII-lea, din timpul Mariei Terezia, cu personaje cărora le-au dat viață soliștii Operei Naționale Române din Timișoara: Mihail Dogotari (Contele Homonay), Mihai Prelipcian (Contele Carnero), Cristian Bălășescu (Sándor Barinkay), Cristian Rudic, născut la Arad, (Kálmán Zsupán), Cristina Vlaicu (Arsena), Cosmin Borlovan (Ottokar), Gabriela Toader (Czipra), Lăcrimioara Cristescu (Saffi).
Povestea lui Sándor Barinkay, fiul unui nobil proscris, proaspăt întors din exil în Banatul său natal și aceea a unei tinere țigănci, Saffi, nimeni alta decât fiica pașei de Temesvár (Timișoara), este o împletire fantastică de muzică vieneză, melodii lăutărești, ritmuri antrenante de dansuri maghiare, de cuplete comice și sentimentale, care nu pot fi readuse pe scena de spectacol decât cu sprijinul acompaniamentului coral și orchestral.
„Voievodul țiganilor” este o capodoperă a operetei vieneze. „Voievodul țiganilor” („Der Zigeunerbaron” – The Gypsy Baron), compusă de Johann Strauss II, este una dintre cele mai importante și iubite operete din repertoriul vinez. Premiera a avut loc pe 24 octombrie 1885 la “Theater an der Wien”, fiind un mare succes, atât din punct de vedere muzical, cât și dramatic. Lucrarea este considerată cea mai ambițioasă operetă a lui Strauss, o structură apropiată de opera comică, dar fără a pierde spiritul lejer și melodiile antrenante caracteristice genului.
Libretul este semnat de Ignaz Schnitzer și se bazează pe nuvela „Sáffi” a scriitorului maghiar Mór Jókai. Acțiunea se desfășoară în Ungaria secolului al XVIII-lea (în Banat) și urmărește povestea lui Sándor Barinkay, fiul unui nobil exilat, care se întoarce în ținuturile natale pentru a-și revendica moștenirea. Acolo, el intră în contact cu o comunitate de romi, printre care o întâlnește pe frumoasa Saffi, fiica ghicitoarei Czipra. De-a lungul desfășurării operei, Sándor trece prin multe întâmplări, este declarat „voievod al țiganilor” și luptă în armată, dovedindu-și curajul și onoarea. Finalul este unul fericit, în care dragostea și dreptatea triumfă.
Muzica este o combinație rafinată de melodii populare ungurești și rome, ritmuri de csárdás, valsuri vieneze și momente de lirism autentic. Deși operetele lui Strauss erau cunoscute pentru eleganța lor dansantă, în „Voievodul țiganilor” compozitorul introduce o orchestrare mai bogată, o profunzime dramatică mai mare și arii de frumusețe aparte. Printre cele mai cunoscute momente muzicale se numără duetul romantic „Wer uns getraut?”, aria Saffi „So elend und so treu” și binecunoscuta uvertură, care este adesea interpretată și separată în concertele simfonice.
Personajele sunt construite cu mult umor și sensibilitate. Barinkay este eroul romantic, idealist și curajos, iar Saffi este o figură feminină puternică, blândă și misterioasă. Personajele secundare – precum bătrâna Czipra, porcarul Zsupán și fiica lui Arsena – adaugă culoare și comic întregii povești.
Succesul „Voievodului țiganilor” a fost imediat și de durată. Deși în timpul vieții sale Strauss era supranumit „regele valsului”, această operetă a demonstrat și calităților sale de compozitor de muzică dramatică, apropiindu-se de stilul lui Offenbach sau chiar al lui Mozart în structura unor scene. Opera a fost pusă în scenă în toată Europa, dar și pe marile scene ale lumii și rămâne, alături de „Liliacul” („Die Fledermaus”), una dintre cele mai reprezentative lucrări ale genului.
„Voievodul țiganilor” nu este doar o operetă cu melodii memorabile și ritmuri exotice, ci și o lucrare care reflectă spiritul cosmopolit și romantic al secolului al XIX-lea. Este o creație care îmbină tradițiile populare cu eleganța vieneză, dând viața unei povești care încântă publicul și astăzi.
