UTA a fost și aseară în Giulești ca o echipă mică; ambițioasă dar mică. A arătat timp de 45 de minute determinare, agresivitate și organizare, însă o lipsă cronică de fantezie și calitate în ofensivă; iar odată ce a căzut primul gol, întreg eșafodajul pe care s-a clădit pregătirea meciului, s-a prăbușit precum un castel de cărți de joc. Diferența de la final de pe tabelă a fost decentă în contextul în care și Rapidul este o echipă la care se simte că și-a schimbat antrenorul la mijlocul turului de campionat, presiunea rezultatului determinându-l pe Marius Șumudică la o abordare mai pragmatică a fotbalului, chiar dacă antrenează la un club unde se spunea pe vremuri că peluza preferă o bară frumoasă, unui gol urât. Vremurile s-au schimbat însă și toți antrenorii știu că în groapa cu lei din Giulești, poți supraviețui doar dacă echipa câștigă. Rapidul a făcut-o aseară, însă fără strălucire, fără o superioritate evidentă, ceea ce adâncește și mai tare regretul suporterilor UTA-ei, care simt că ar fi fost „o pâine de mâncat“; pentru asta însă ar fi fost nevoie de o echipă UTA, care să aibă în componență și câțiva „muzicieni“, nu doar cărători cu pianul.
Speculând sistemul de joc al Rapidului, cu 3 fundași centrali, care au în fața lor doi mijlocași centrali mai aproape de caracteristicile unui număr 6 decât ale unui număr 8, Mircea Rednic a trimis în teren o formulă care pe hârtie arăta foarte ofensivă și creativă. Celor două furnici de la mijlocul giuleștenilor, le-au fost opuse doi mijlocași centrali cu caracteristici mai degrabă ofensive, este vorba de Pedro și Fabry, iar în jurul pivotului Kadiri, care avea rolul de a câștiga bătăliile fizice pentru minge, au fost plasați trei jucători de viteză, Costache, Ghezali și Omondi, care trebuiau să speculeze spațiile dintre jucătorii Rapidului sau din spatele liniei de apărare. Și într-adevăr giuleștenii au părut surprinși în primele 10-15 de minute de așezarea UTA-ei, văzându-se dominați pe propriul teren. Din păcate, în ciuda unor situații periculoase, UTA n-a reușit să își creeze nicio ocazie clară de gol. Odată citită și interpretată corect harta meciului, giuleștenii au ridicat și ei nivelul de agresivitate în dueluri, iar începând de prin minutul 15, când Boupendza a avut și prima mare ocazie de gol a meciului, UTA a pierdut bătălia de la mijlocul terenului și nu s-a mai apropiat de poarta adversă decât spre finalul primei reprize. Încercările de a juca în spatele linie de fundași a Rapidului au eșuat fie din cauza angajărilor imprecise, fie din cauza incapacității celor trei jucători de viteză menționați, de a specula astfel de oportunități. După ce Rapidul a deschis scorul în startul reprizei secunde, echipa lui Rednic a stat mai aproape de careul advers, dar asta pentru că giuleștenii au aplicat planul „italian“ retrăgându-se în tranșee. A fost însă o retragere organizată și bine efectuată, astfel că deși a dominat teritorial, UTA nu a reușit să aducă deloc mingea în zone periculoase, finalizând atacurile doar cu șuturi de la distanță, cele mai multe dintre ele fiind fie lamentabil cadrate, fie mai apropiate ca forță de o pasă la portar, decât de un șut. Din păcate UTA a arătat și aseară că în plan ofensiv, este una dintre cele mai slabe echipe din campionat: atacanții ei sunt combativi dar nimic mai mult, aripile nu sunt capabile să scoată un om din joc, nu are jucători care să șuteze periculos de la distanță, iar gradul de speculare a fazelor fixe este 0.
Nici în defensivă lucrurile n-au stat mai bine. Dacă pe teren propriu UTA are una dintre cele mai bune apărări din campionat, în deplasare defensiva Bătrânei Doamne este mai aproape de locurile de retrogradare. Iar explicația pentru acest lucru este simplă: acasă, defensiva echipei se bazează practic pe o posesie prelungită (sterilă, dar asta este o altă discuție), iar când mingea e mai mult la tine, firesc că și adversarul ajunge mai greu la poarta ta. În deplasare însă, unde presiunea asupra fundașilor este mult mai mare, mai ales pe terenuri „grele“ cum s-a întâmplat la ultimele două meciuri, apărarea echipei cedează și o face pentru că standardrul de calitate al componenților ei este departe de a fi unul de top, care să presupună un nivel de concentrare pe durata celor 90 de minute, care să elimine erorile. Aseară UTA a stat bine pe flancurile apărării, acolo unde Tsouka și Trif de bine de rău și-au cam făcut treaba, dar a fost permeabilă pe centru, unde a fost rândul lui Conte să fie neputincios în a astupa găurile provocate e erorile lui Poulolo și ale lui Popa. Portarul UTA-ei a scos unele mingi grele dar a și comis câteva greșeli mari, respingând de trei ori mingea în față la șuturile expediate de adversari. A avut noroc la respectivele faze, însă n-a mai avut aceeași șansă la cornerul din minutul 47, când a ezitat să iasă, permițându-i lui Pașcanu să reia cu latul, ca la antrenament, din marginea careului mic. O greșeală și mai mare la acea fază a comis Poulolo, care și-a scăpat adversarul din marcaj, cum tot același Poulolo va fi foarte ușor păcălit de Boupendza la faza din care s-a dictat lovitura de la 11 metri. Ce-i drept, Mircea Rednic are de ce să fie supărat pe Kovacs Szabolcs și pe arbitrul VAR Rareș Vidican, deoarece simularea atacantului giuleștean a fost evidentă însă, la fel de evidentă a fost și infracțiune fundașului UTA-ei, Poulolo trăgându-l serios de tricou pe adversar. Arbitrii au decis să țină cont de acest din urmă amănunt, mai mult decât de celălalt și aceasta va fi faza care va încheia în bună măsură meciul. Ghinionul lui Popa la penalty (mingea expediată slab lovindu-i genunchiul și ricoșând în plasă) dar și faza din final, când același Popa s-a ciocnit de Râpă ca în cascadorii râsului, au sintetizat o seară de uitat pentru apărarea Bătrânei Doamne.
Să remarcăm și faptul că, având lotul măcinat de absențe (nu mai puțin de 7 la număr), Mircea Rednic pare la prima vedere acoperit de scuza că n-a avut „bancă“. Însă tot nu se explică de ce a făcut trei modificări concomitent la 2-0 și nu a recurs la această măsură de șoc în cele 15 minute dintre cele două goluri. Considerăm că atunci era momentul în care UTA să forțeze, în care antrenorul putea să încerce să repare ceva; ulterior, să remontezi o diferență de două goluri pe Giulești în 20 de minute, era aproape o utopie. Nu-i vorbă, oricum cei introduși n-au adus nimic notabil, dar nici asta n-ar trebui să fie o scuză pentru antrenor. UTA a preferat în vară să se zgârcească la a da bani pe calitate (a se citi, a mări salariile unor jucători care anul trecut au fost esențiali în rezultatele și jocul bun al echipei) dar a preferat să dea aceiași bani pe cantitate, o cantitate de calitate mult inferioară pretențiilor primei ligi. Dar când renunți la un Luckassen pentru a-i avea în echipă pe Kadiri, Vuletich, Zsori, Dumiter sau până recent Imoh, când ești opac la soluții ieftine de pe plan local sau chiar din curtea proprie, care puteau foarte bine să completeze cantitativ lotul, chiar mai bine decât cei menționați, n-ai voie să te plângi și să te uiți cu jind la bugetul adversarului. Dar ăsta este un subiect pentru o analiză separată.
O să încheiem cu o declarație în stiulul caracteristic făcută de Mircea Rednic la finalul partidei, declarație care, fără să vrea, sintetizează perfect falimentul echipei sale în acest meci, dar nu numai: „aș fi vrut tiki tiki paka paka, dar ei își urmăresc interesul și au luat 3 puncte.“
Rapid – UTA 2-0 (0-0)
Superliga 2024-2025, Sezon regulat, Etapa 16
Sâmbătă 9 noiembrie 2024, ora 21:00
București, „Superbet Arena – Giulești“
Au marcat: Pașcanu (48), Boupendza (72-pen)
Cartonașe galbene: Hromada, Onea / Ghezali
Rapid: Siegrist – Manea, Ignat, Pașcanu – Onea (cpt), Hromada, Christensen (65. Grameni), Borza (85. Braun) – NJie (65. Pop), Boupendza (88. Burmaz), Petrila (85. Dobre). Rezerve: Aioani – Blazek, Vulturar, Gojkovic, Micovschi, Burmaz, Hasani, Jambor. Antrenor: Marius Șumudică
UTA: Popa – Tsouka, Poulolo, Conte, Trif (80. Râpă) – Ghezali (46. Vuletich), Fabry, J. Pedro (80. Hrezdac), Omondi (90+1. Cristea) – Costache (cpt) (80. Zsori), Kadiri. Rezerve: Mitrovic – Borcea, Ze Pedro, Dragoș. Antrenor: Mircea Rednic
Arbitru central: Kovacs Szabolcs (Carei)
Asistent 1: Vasile Marinescu (București)
Asistent 2: Cosmin Bojan (Târgu Mureș)
Arbitru de rezervă: Sorin Vădana (Cluj)
Arbitru VAR: Rareș Vidican (Satu Mare)
Asistent VAR: Marius Omuț (Satu Mare)
Observator arbitraj (FRF): Adrian Comănescu (Râmnicu Vâlcea)
Observator organizare joc (LPF): Paul Cazan (București)
Posesie: 54%-46%
Goluri așteptate: 2,47-0,35
Șuturi: 19-13
Șuturi pe poartă: 12-5
Lovituri libere: 13-12
Cornere: 7-1
Poziții de ofsaid: 4-5
