„Coppélia” și „Lacul lebedelor”, două dintre partiturile triumfale ale baletului secolului al XIX-lea, acoperă una dintre tematicile predilecte ale lunii ianuarie, marcând în cel de al doilea concert al Anului Nou, reîntâlnirea orchestrei simfonice a Filarmonicii din Arad cu maestrul Gheorghe Costin.
Cele mai frumoase secvențe din „Coppélia” a lui Léo Delibes și „Lacul lebedelor”, primul dintre marile balete semnate de Piotr Ilici Ceaikovski, cuprinse în suitele special dedicate interpretării lor pe scenele de concert, au putut fi auzite joi seara la Palatul Cultural din Arad într-una dintre cele mai entuziasmante întâlniri cu publicul amator de muzică clasică.
Dirijorul Gheorghe Costin și Filarmonica de Stat din Arad au încântat melomanii cu muzica lui Piotr Ilici Ceaikovski din Lacul Lebedelor suita op. 20a și Léo Delibes Coppélia suitele I și II.
Au putut fi auzite pe scena Palatului cultural din Arad:
- Lacul Lebedelor Suita de balet op.20 de Piotr Ilici Ceaikovski
- Scena
- Vals
- Dansul Lebedelor
- Scenă (solo de vioară Florin Gherghel / solo harpă Rozalia Pataky)
- Dans ungar – Csárdás
- Dans Spaniol
- Mazurca
După o mică pauză a urmat:
- Coppélia suitele I și II (selecțiuni) de Léo Delibes
- Antract și vals
- Preludiu și Mazurka
- Baladă și Tema slavă variată (solo vioară Florin Gherghel)
- Dans festiv și Dansul orelor
- Valsul păpușii / Csárdás
Gheorghe Costin s-a născut la 1 mai 1955 la Baia Mare. A studiat la Universitatea de Muzică din București (compoziție și dirijat), continuându-și pregătirea cu diferite cursuri internaționale. A participat și la un curs de perfecționare cu maestrul Sergiu Celibidache la München. Și-a început activitatea dirijorală la Filarmonica de Stat din Târgu-Mureș, apoi a devenit dirijor permanent la filarmonicilor din Iași și Timișoara. În prezent, Gheorghe Costin este prim dirijor al Filarmonicii “Banatul” din Timişoara, orchestră pe care o conduce din anul 2001. Începând cu anul 1994 Gheorghe Costin este membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din Romania.
Dirijorul Gheorghe Costin a avut turnee și concerte în Austria, Germania, Franța, Spania, Italia, Elveția, Anglia, Canada, Belgia sau Serbia, printre altele. A concertat în renumite săli de concrete, cum ar fi: Sala UNESCO – Paris; Sala Gasteig – Munchen; sau Megaro Moussikis – Atena.
Este universal recunoscută sensibilitatea și atașamentul lui Piotr Ilici Ceaikovski pentru muzica de balet, sursa de inspirație pentru nemuritoarele sale creații fiind „Coppélia”, fascinanta partitură a lui Léo Delibes, care prin coeziunea ei artistică, prin inovațiile și virtuozitatea tehnică și-a pus amprenta asupra ultimilor ani de dominație franceză asupra artei baletului.
Piotr Ilici Ceaikovski – Lacul Lebedelor suita op. 20. Lacul Lebedelor este unul dintre cele mai cunoscute și iubite balete clasice, compus de Piotr Ilici Ceaikovski între 1875 și 1876. Este o capodoperă a romantismului muzical și o piatră de temelie a repertoriului de balet. Muzica din Lacul Lebedelor este o adevărată poezie sonoră, o țesătură delicată de armonii și emoții care transcende timpul. Ceaikovski a creat o partitură care respiră magie și melancolie, evocând imagini de o frumusețe incredibilă.
Libretul baletului este inspirat din basme rusești și germane, conturând o poveste dramatică de iubire, trădare și răscumpărare. Acțiunea se desfășoară în jurul prințului Siegfried, care, în timpul unei partide de vânătoare, întâlnește un grup de lebede fermecate. Printre ele se află Odette, regina lebedelor, care a fost blestemată de vrăjitorul malefic Von Rothbart să trăiască ca lebădă pe timpul zilei și să redevină femeie doar noaptea. Singura cale de a rupe vraja este iubirea adevărată.
Ceaikovski a compus partitura într-un stil inovator, integrând teme muzicale recurente care simbolizează personaje sau stări emoționale. Printre cele mai memorabile momente muzicale se numără „Dansul celor patru lebede” și „Scena lebedelor”. Ritmurile delicate, melodiile lirice și orchestrarea complexă creează o atmosferă magică și profund emoționantă.
De la primele acorduri, muzica plutește ca o briză ușoară peste un lac ascuns în lumina lunii. Tema principală, asociată cu Odette și lebedele, este de o puritate răvășitoare, învăluie ascultătorul într-o nostalgie tainică. Aceasta este construită pe o linie melodică suavă, cântată de instrumente cu coadă și de oboi, care să murmure secretele unei lumi magice. Fiecare notă curge cu o grație naturală, asemeni mișcării unduitoare a aripilor de lebădă.
În contrast, muzica dedicată vrăjitorului Von Rothbart și Odile capătă o strălucire întunecată, cu accent dramatice și ritmuri tumultuoase. Tema lui Von Rothbart este puternică, aproape amenințătoare, cu utilizarea intensă a instrumentelor de suflat, sugerând puterea sa malefică. În schimb, „Dansul negru” al lui Odile strălucește prin energia sa frenetică, alternând între seducție și viclenie.
Momentele colective, precum Dansul lebedelor, ating un echilibru perfect între fragilitate și precizie. Ritmurile repetate și armoniile subtile creează un sentiment de unitate, ilustrând legătura indestructibilă dintre lebede. Aceste secvențe muzicale tind să transforme orchestra într-o oglindă a naturii, capturând vibrația apei și mișcarea aerului într-o simfonie delicată.
Finalul este o apoteoză a emoției. În versiunile tragice, muzica escaladează într-un torent de disperare, instrumentele părând să plângă în coruri sfâșietoare. În schimb, variantele cu final fericit cresc într-o lumină triumfătoare, parcă înălțând sufletele celor doi îndrăgostiți spre ceruri.
Muzica din „Lacul Lebedelor” este un testament al geniului lui Ceaikovski, capabil să transforme sunetul în poveste, iar povestea în artă. Fiecare notă este un strop de culoare pe o panză invizibilă, zugrăvind un univers unde iubirea, magia și tragedia dansează într-o armonie perfectă.
Léo Delibes – Coppélia suitele I și II. Muzica din Coppélia, compusă de Léo Delibes, este o bijuterie a repertoriului de balet, plină de farmec, umor și melodicitate strălucitoare. Structurată în două suite orchestrale, partitură dezvăluie o lume sonoră jovială, inspirată de atmosferă rustică și comică a baletului, bazat pe povestea păpușii animate.
Prima suită începe cu „Prélude et Mazurka”, o introducere energică ce capturează imediat atenția. Mazurka, un dans popular polonez, este interpretată cu o vivacitate contagioasă, cu accente puternice ale instrumentelor de coadă și ale suflătorilor. Ritmurile sale săltărețe evocă o scenă de sat plină de veselie, unde locuitorii se adună pentru dansuri și petrecere.
„Valse”, o melodie grațioasă și elegantă reamintește de valsurile romantice ale epocii. Delibes folosește o temă lirică și rafinată, care pare să plutească, aducând un contrast subtil cu energia Mazurcii. Această secțiune adaugă o notă de sensibilitate și viză, evidențiind măiestria sa în scrierea melodiilor fermecătoare.
„Scène et Ballade” adaugă un ton de mister, sugerând începutul intrigii baletului. Instrumentele de suflat și coardele creează o atmosferă pastorală, dar cu nuanțe care lasă să se întrevadă lumea mecanică și neobișnuită a păpușilor lui Coppélius.
A doua suită este mai variată, aducând o explozie de culori și emoții. Începe cu „Thème Slave Varié”, un set de variații bazat pe o melodie populară slavă. Aceste variații scot în evidență măiestria lui Delibes în orchestrare, fiecare secțiune o textură și un caracter propriu. De la momente delicate ale viorilor intervențiilor vesele ale clarinetului, această secțiune oferă un spectacol muzical captivant.
Urmează „Csárdás”, un dans maghiar plin de pasiune, cu ritmuri săltărețe și schimbări dinamice rapide. Această secțiune este un adevărat punct culminant, plin de energie explozivă și ornamentații instrumentale strălucitoare.
În încheiere, „Finale” aduce o sărbătoare de sunete triumfătoare, în care orchestra explodează într-un tablou muzical exuberant. Temele revin cu o bucurie debordantă, marcând rezoluția poveștii cu un spirit de festivitate.
Muzica din „Coppélia” este un exemplu perfect al talentului lui Les Delibes de a combina melodii captivante cu orchestrări inovatoare. Fiecare suită reflectă perfect spiritul ludic al baletului, evocând o lume plină de viață, râs și magie.
