Deși era Vinerea Mare, Cerul s-a înseninat deasupra Arenei „Francisc Neuman“. Verdele gazonului ar fi stârnit priviri aprobatoare și unui aristocrat englez. Aproape 10.000 de utiști au luat drumul stadionului și i-au întâmpinat pe jucători cu sute de metri înainte de stadion aprinzând torțe și fumigene. Filarmonica și galeria au intonat sublim „De la Dunăre la Sena“. Peluza a pus în scenă o scenografie impresionantă, ca un arc al iubirii necondiționate peste cele 8 decenii de glorie, decădere și mediocritate. Tribunele au cântat, au scandat, au avut răbdare, au aplaudat, au încurajat. Nimic din ce putea să li se ofere lui Mircea Rednic și băieților lui pentru a le facilita victoria nu a fost omis. Până și adversarul era unul teoretic abordabil, venit după patru înfrângeri consecutive. Din păcate însă n-a fost suficient.
N-a fost suficient deoarece UTA astăzi s-a ridicat deasupra adversarului doar sporadic în prima repriză, suficient pentru a reveni de la 0-1, dar mult prea puțin pentru a obține victoria în fața unei echipe care, așa cum anticipam, a jucat cu determinarea și concentrarea pe care ți-o dă cuțitul ajuns în preajma osului. Sepsi a intrat pe teren decisă să ignore sărbătoarea din jur și într-adevăr, băieții lui Dorinel Munteanu și-au ținut adversarii blocați în propria jumătate timp de 10 minute. Apoi, tocmai când Van Durmen, MPoku sau Tzionis începuseră să simtă puțin mingea la mijlocul terenului, defensiva lui Rednic a bâlbâit din nou o minge la o fază fixă, Haruț a recentrat și Oberlin l-a devansat pe Poulolo înscriind iarăși din 2 metri spre disperarea lui Rednic; o disperare justificată dar inutilă în condițiile în care meci de meci în careul echipei sale e panică la fiecare fază fixă, dar nici până acum nu a reușit să amelioreze problema. Șansa UTA-ei a fost însă aceea că Sepsi, fie din naivitate fie din curaj, a continuat să joace foarte ofensiv și la 0-1, iar spațiile generoase dintre liniile adversarilor au fost unt pe pâine pentru MPoku, un jucător care nu excelează la capitolul viteză dar vede foarte bine jocul. La o astfel de fază l-a găsit excelent în careu pe Costache, acesta a bâlbâit haotic mingea dar a avut noroc să nu fie observat de Haruț care i-a degajat… genunchiul. MPoku a transformat cel de-al patrulea penalty primit de UTA în ultimele trei meciuri și a reaprins entuziasmul în tribune. Finalul de repriză ne-a arătat două echipe ce refuzau scenariul meciului egal iar pe fondul acestui joc pe contre a venit și, poate, momentul psihologic al meciului, când Costache singur la 10 metri de poartă și cu Niczuly la pământ, l-a adus în pragul unei crize de nervi pe Rednic, care de când a început campionatul le cere „technical shot“, dar elevii săi se încăpățânează să încerce ruperea plaselor porții adverse; la fel s-a întâmplat și acum iar mingea a ratat cadrul porții.
Repriza secundă a fost din foarte multe puncte de vedere diferită de prima. Cel mai important a fost faptul că cei doi antrenori au dat semnalul diminuării riscurilor, considerând că în situația în care se află un punct e de preferat. Astfel ambele echipe au fost preocupate ca inclusiv pe faza de atac să păstreze liniile aproape una de alta și să nu lase spații în flancuri, pe unde să fie surprinse în cazul unor contraatacuri. Ca urmare jocul a fost mult mai sărac în faze de poartă însă, cu adevărat dezamăgitor pentru suporterii UTA-ei a fost faptul că de la jumătatea reprizei și până aproape de final, echipa care a pus presiune a fost Sepsi. Minut cu minut, fază cu fază, echipa lui Rednic a respirat tot mai greu și părea că face ață adversarului cu tot mai mare dificultate deși nici trupa lui Dorinel Munteanu n-a excelat prin claritate și calitate, ocaziile mari fiind destul de puține. Însă surprinzător a fost faptul că din punct de vedere fizic cea care a căzut a fost echipa gazdă, asta deși în etapa trecută, la finalul meciului pierdut cu Farul după ce a condus cu 1-0, la Sepsi s-a discutat foarte mult despre lacunele în pregătirea fizică din iarnă. E greu de crezut că într-o săptămână Dorinel Munteanu a putut schimba ceva substanțial, scenariul mai plauzibil fiind acela că și UTA are mari probleme din acest punct de vedere, iar jocul pe contre din prima parte a meciului le-a expus mai pregnant decât partidele trecute. Nici schimbările antrenorului n-au mai nimic în joc, singurul care a demonstrat potențial de a fi erou fiind renegatul Omondi, care intrat cu forțe proaspete pe final, a avut o acțiune personală frumoasă în minutul 90, dar șutul care a încheiat-o a ratat de puțin ținta.
Dacă e să scoatem în evidență un aspect pozitiv în jocul UTA-ei, acela este meciul foarte bun făcut de căpitanul Alexandru Benga. Acesta a avut patru intervenții excelente, la trei dintre ele reușind să-și împiedice în ultimul moment adversarii să rămână în poziție de singur cu portarul, iar la cea de a patra blocând providențial un șut foarte bun expediat de Oberlin, șut care nu e deloc sigur că ar fi putut fi parat de Iliev. Măcar prin prisma evoluției căpitanului, a unuia dintre foarte puținii jucători emblematici pe care această echipă îi mai are, suporterii pot avea o satisfacție după acest meci.
Concluzionând, putem spune că rezultatul, fără a fi neapărat pozitiv, este unul util în sensul că o ține pe Sepsi în spatele UTA-ei în clasament. Din păcate rămâne gustul amar al unei prestații care a fost departe de ce-și dorea întreaga suflare utistă în acest moment aniversar. Sigur, nicio sărbătoare nu-ți garantează victoria, dar să vezi că în aceste condiții cu totul speciale, echipa nu reușește să domine, să forțeze victoria, ba dimpotrivă în partea a doua a meciului este sufocată, dominată la ea acasă, este cu adevărat dezamăgitor. Nu putem să-i acuzăm azi pe jucătorii UTA-ei că nu au vrut, însă din păcate am avut încă odată măsura calităților tehnice, fizice și tactice pe care o au cei care reprezintă astăzi UTA, iar această măsură este una perfect reflectată de locul ocupat în clasament.
UTA – Sepsi 1-1 (1-1)
Superliga 2024-2025, Play-Out, Etapa 5
Vineri 18 aprilie 2025, ora 20:00
Arad, Arena „Francisc Neuman“
Au marcat: MPoku (36) / Oberlin (19)
Cartonaș galben: Oteliță
UTA: Iliev – Râpă, Benga (cpt), Poulolo, Dussaut – Van Durmen, Rassoul – Danciu (68. Cristea), MPoku (79. Omondi), Tzionis (68. Effiong) – Costache (82. Harrison). Rezerve: Gorcea – Conte, Trif, Hodoșan, A. Matei, Țăroi, Zsori. Antrenor: Mircea Rednic
Sepsi: Niczuly – Oteliță (77. D. Oroian), Haruț, Ninaj (46. Simic), Dumitrescu – Neskovic, Mino – Mailat (62. Drăghiceanu), C. Matei (cpt) (56. Skorup), Oberlin – Babunski (62. Coman). Rezerve: Gyenge – Ștefan, Siger, Kallaku, Ghimfuș, El Sawy. Antrenor: Dorinel Munteanu
Arbitru central: Kovacs Szabolcs (Carei)
Asistent 1: Marius Badea (Râmnicu Vâlcea)
Asistent 2: Ionel Dumitru (Gheorghița – Prahova)
Arbitru de rezervă: George Roman (Timișoara)
Arbitru VAR: Viorel Flueran (Craiova)
Asistent VAR: Florin Mazilu (Satu Mare)
Observator arbitraj (FRF): Székely Zoltan (Baia Mare)
Observator organizare joc (LPF): Claudiu Boaru (Mediaș)
Posesie: 50%-50%
Șuturi: 12-18
Șuturi pe poartă: 3-4
Poziții de ofsaid: 1-1
Cornere: 6-7
Lovituri libere: 14-8
