Concertul simfonic din 8 mai a fost dedicat Zilei Europei și Anului comemorativ George Enescu. În 2025 se împlinesc 70 de ani de la trecerea în eternitate a marelui compozitor. Seara de joi 8 mai 2025 a cuprins ópusuri de George Enescu și Felix Mendelssohn Bartholdy, două dintre marile personalități ale muzicii europene.
„Ziua Europei” și „2025 – anul comemorativ George Enescu” sunt evidențiate prin recursul la capodopere, Dixtuorul pentru suflători op.14 de George Enescu și concertele în re minor și mi minor op.64 pentru vioară și orchestră de Felix Mendelssohn Bartholdy au fost partiturile audiate de melomanii arădeni în seara de joi, 8 mai, în concertul Orchestrei Simfonice a Filarmonicii din Arad și al dirijorului Cristian Neagu.
Dirijorul Cristian Neagu și solistul Valentin Șerban – Câștigătorul Concursului Internațional George Enescu ediția 2020/2021, au avut în program:
- George Enescu
- Dixtuor pentru suflători în re major op.14
- Felix Mendelssohn Bartholdy
- Concertul pentru vioară și orchestră în re minor
- Concertul pentru vioară și orchestră în mi minor op.64
George Enescu (n. 19 august 1881, Liveni, Botoșani – d. 4 mai 1955, Paris). Enescu este considerat cel mai mare compozitor român și unul dintre cei mai valoroși muzicieni ai secolului XX. Personalitate complexă — compozitor, violonist, pianist, dirijor și pedagog — Enescu a avut o contribuție esențială la dezvoltarea muzicii românești și europene.
Enescu a avut un talent muzical ieșit din comun încă din copilărie: la doar 4 ani cânta la vioară, iar la 7 ani a fost admis la Conservatorul din Viena, pe care la absolvit cu medalia de aur. Ulterior, și-a desăvârșit studiile la Conservatorul din Paris, unde am avut ca profesori pe Jules Massenet și Gabriel Fauré.
Ca interpret, Enescu a strălucit în special ca violonist. A concertat pe mari scene ale lumii și a colaborat cu artiști celebri ai vremii, precum Alfred Cortot și Pablo Casals. Ca dirijor, a lucrat cu orchestre renumite din Europa și SUA, fiind apreciat pentru profunzimea interpretării și eleganța gestului dirijoral.
Compozițiile sale sunt profund influențate de folclorul românesc, dar integrate într-un limbaj muzical modern, complex și rafinat. Printre lucrările sale celebre se numără Rapsodiile române nr. 1 și 2, Suită pentru orchestră nr. 1, Simfonia nr. 1, Simfonia de cameră, Cvartetul de coarde și, desigur, capodopera sa — opera „Oedip”, consideră una dintre cele mai importante creații lirice ale secolului XX.
Enescu a fost un remarcabil profesor, având elevi celebri, printre care violonistul Yehudi Menuhin, care la considerat „cea mai impresionantă experiență muzicală a vieții mele”. Menuhin a răspândit faima lui Enescu în întreaga lume și a fost un susținător fervent al operei sale.
În memoria sa, în 1958 a fost înființat Festivalul Internațional „George Enescu”, unul dintre cele mai prestigioase festivaluri de muzică clasică din Europa și din lume, care aduce la București mari orchestre, dirijori și soliști ai lumii. George Enescu rămâne o figură definitorie a culturii române și un simbol al geniului artistic universal.
Dixtuorul este o compoziție pentru zece instrumente soliste. Dixtuor pentru suflători în re major op.14 de George Enescu a fost interpretat de Ionuț Cădariu (flaut I), Alina Moneanu (flaut II), Ovidiu Giurgiu (oboi), Oana Stoica (corn englez), Tibi Boc (clarinet I), Adrian Gal (clarinet II), Săndel Lazăr (fagot I), Viorel Moldovan (fagot II), Valentin Gavrilă (corn I) și Mihai Dogaru (corn II), sub bagheta dirijorului Cristian Neagu.
Felix Mendelssohn Bartholdy (n. 3 februarie 1809, Hamburg – d. 4 noiembrie 1847, Leipzig). A fost un compozitor, dirijor, pianist și organist german, unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai romantismului muzical timpuriu. Născut într-o familie evreiască proeminentă, Mendelssohn a fost nepotul celebrului filozof Moses Mendelssohn. Familia sa convertit ulterior la creștinism și a adăugat numele „Bartholdy” pentru a marca această schimbare.
Mendelssohn a fost un copil-minune, comparat adesea cu Mozart, compunând opere remarcabile încă din adolescență. La doar 17 ani, a scris Uvertura „Visul unei nopți de vară”, inspirată de piesa lui Shakespeare, o lucrare plină de prospețime, umor și fantezie, care rămâne celebră și astăzi.
A fost o figură centrală în viața muzicală europeană a timpului său, cunoscut nu doar pentru compozițiile sale, ci și pentru rolul de redescoperitor al operelor lui Johann Sebastian Bach. În 1829, Mendelssohn a dirijat o interpretare a Patimilor după Matei de Bach, contribuind decisiv la renașterea interesului pentru muzica barocă.
Printre lucrările sale cele mai cunoscute se numără Simfoniile nr. 3 „Scoțiana” și nr. 4 „Italia”, Concertul pentru vioară în mine minor, Concertos pentru pian, oratoriile „Paulus” și „Elias”, precum și multe piese pentru pian, cvartete și lucrări corale.
Mendelssohn a fost fondatorul Conservatorului din Leipzig (1843), care a devenit una dintre cele mai respectate instituții muzicale din Europa. A avut o carieră extrem de activă, dar viața sa a fost scurtă: a murit la doar 38 de ani. Felix Mendelssohn rămâne o figură de referință în istoria muzicii, celebrat pentru eleganța, sensibilitatea și rafinamentul creației sale.
Concertul pentru vioară și orchestră în re minor și Concertul pentru vioară și orchestră în mi minor op.64 de Felix Mendelssohn Bartholdy a fost interpretate de Filarmonica din Arad, alături de violonistul Valentin Șerban, sub bagheta lui Cristian Neagu.
Violonistul Valentin Șerban a studiat la Liceul de Muzică din Brașov și la Universitatea Transilvania, continuându-și studiile de master la Universitatea de Arte din Graz, Austria. Valentin Șerban este un violonist aflat în plină ascensiune, fiind unul dintre cei mai apreciați violoniști ai generației sale, cucerind publicul prin expresivitate, virtuozitate și profunzimea interpretărilor sale.
Ziua Europei. Este sărbătorită în fiecare an pe 9 mai și marchează un moment esențial în construcția proiectului european. Aceasta comemorează declarația istorică a lui Robert Schuman, ministrul de externe al Franței, care pe 9 mai 1950 a propus crearea unei noi forme de cooperare politică în Europa, menită să facă un război între națiunile europene „nu doar de neconceput, ci și imposibil”. Declarația Schuman a stat la baza formării Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, precursorul actualei Uniuni Europene.
Pe lângă faptul că marchează Declarația Schuman, Ziua Europei este una dintre simbolurile oficiale ale Uniunii Europene, alături de drapelul european (albastru cu 12 stele aurii dispuse în cerc) și imnul european (preluat din „Oda Bucuriei” de Beethoven).
Ziua Europei simbolizează pacea, unitatea și solidaritatea între popoarele europene. Este un prilej pentru cetățeni de a reflecta asupra valorilor comune — respectarea drepturilor omului, democrația, statutul de drept, diversitatea culturală și solidaritatea — și asupra beneficiilor apartenenței la Uniunea Europeană, cum ar fi libertatea de circulație, piața unică, protecția consumatorului și inițiativele de protejare a mediului.
În fiecare an, Ziua Europei este marcată printr-o serie de evenimente organizate în toate statele membre: concerte, târguri culturale, dezbateri, proiecții de film, concursuri și activități educative, precum și prin deschiderea porților instituțiilor europene pentru public.
Pentru România, care a aderat la UE în 2007, Ziua Europei are o semnificație aparte, simbolizând consolidarea locului său în familia europeană și beneficiile integrării, a dezvoltării economice a consolidării democratice. Ziua Europei nu este doar o sărbătoare a realizărilor trecute, ci și un moment de reflecție asupra provocărilor prezente și viitoare — schimbări climatice, digitalizarea, securitatea și coeziunea socială — și asupra modului în care Europa poate rămâne unită și puternică în fața acestora. Ziua Europei este un simbol puternic al speranței într-un viitor comun, bazat pe cooperare, respect reciproc și solidaritate.
