Castelul Edinburgh este una dintre cele mai impresionante și emblematice locuri din Scoția, cu o istorie lungă și plină de evenimente. Situat pe un vârf stâncos de origine vulcanică, cunoscut sub numele de Castle Rock, castelul domină orașul Edinburgh, oferind o priveliște spectaculoasă asupra capitalei Scoției. Amplasarea sa strategică a fost crucială pentru apărarea zonei și la transformarea într-o forțăreață de mare importanță militară de-a lungul secolelor.
Castelul Edinburgh a fost folosit ca fortăreață din epoca bronzului, cu primele fortificații documentate care datează din secolul al VII-lea. Construcția actuală a început în secolul al XII-lea, când Regele David I, fiul regelui Malcolm al III-lea al Scoției, a ridicat un castel regal pe acest loc. David I este creditat pentru primele structuri majore ale castelului, inclusiv Capela Sfânta Margareta, care este cel mai vechi edificiu conservat din Scoția și datează din acea viață.
De-a lungul secolelor, Castelul Edinburgh a trecut prin multe etape de extindere și reconstrucție, fiind martor la asedii și evenimente majore din istoria Scoției. Arhitecți medievali au construit și reconstruit fortificații, fără a exista un singur proiectant care să fie creditat pentru întreaga structură. În secolul al XV-lea, Regele James al IV-lea a extins castelul, adăugând clădiri rezidențiale regale.
Castelul a fost construit din piatră extrasă local, în special din bazalt și gresie, care au fost folosite pentru a crea zidurile groase și fortificate. Această piatră robustă oferă castelului un aspect aspru, dar regal, fuzionând perfect cu peisajul natural al stâncii vulcanice pe care se află. Construcția și reconstrucțiile au durat mai multe secole, cu perioade de expansiune și consolidare succesive, în funcție de necesități militare și regale ale epocii.
Nu există o estimare exactă a costurilor originale de construcție, dat fiind că fortăreața a fost dezvoltată în mod gradual. În ceea ce privește valoarea actuală, Castelul Edinburgh este considerat de neprețuit importanței sale istorice, arhitecturale și culturale. Fiind un monument național, este gestionat și întreținut de Historic Environment Scotland, și nu și nu poate fi evaluat în termeni financiari simpli.
Castelul Edinburgh ocupă o suprafață vastă, întinzându-se pe aproximativ 35.000 de metri pătrați. Întregul complex este dispus pe diferite nivele, din cauza reliefului stâncos, cu structura care urcă până la aproximativ 80 de metri deasupra nivelului orașului. Cele mai înalte turnuri și ziduri ale castelului ajung la o înălțime de aproximativ 40 de metri, conferindu-i o poziție dominantă asupra Edinburghului.
Castelul are multe camere și săli, care de la încăperi mici, destinate soldaților, până la Sălile Regale și Marea Sală, folosite pentru ceremonii. De asemenea, castelul include temnițe care au fost folosite pentru prizonierii de război din diverse conflicte, inclusiv Războiul de Independență American.
În prezent, Castelul Edinburgh nu mai este utilizat ca reședință regală, dar servește drept muzeu național și fortăreață militară activă. O parte din castel este încă sub utilizare militară, fiind sediul regimentului Royal Scots Dragoon Guards. De asemenea, găzduiește bijuteriile coroanei scoțiene și Piatra Destinului (Stone of Scone), simboluri importante ale monarhiei scoțiene.
De-a lungul istoriei, multe figuri regale au locuit în castel, inclusiv Regele James al VI-lea al Scoției (care a devenit ulterior James I al Angliei) și Maria, Regina Scoției, care a locuit aici temporar și a dat naștere fiului său James VI, în castel. Castelul a servit ca reședință regală până în secolul al XVII-lea, când a fost abandonat în favoarea altor reședințe mai confortabile.
Castelul Edinburgh este nu doar o fortăreață istorică, ci și un depozit al comorilor naționale scoțiene. Aici se află expuse Coroana Scoției, Sceptrul și Statului, bijuterii regale care sunt folosite în cadrul ceremoniilor oficiale. Aceste artefacte au o importanță enormă pentru istoria regală a Scoției.
Pe lângă bijuteriile coroanei, castelul adăpostește și o colecție impresionantă de artefacte militare, inclusiv arme, armuri și trofee care reflectă istoria conflictelor scoțiene. Marea Sală, un spațiu de ceremonie deosebit de frumos, este decorată cu tapiserii medievale și scuturi heraldice care amintesc de putere și influență monarhiei scoțiene.
Castelul Edinburgh a jucat un rol proeminent în istoria Scoției și a servit în diferite moduri ca reședință regală, arsenal, trezorerie, arhivă națională, monetărie, închisoare, fortăreață militară și casa Onorurilor Scoției. Amplasat pe Castle Rock, o stâncă vulcanică ce oferă o poziție defensivă ideală, castelul a fost martor la numeroase conflicte, asedii și evenimente istorice semnificative care au modelat Scoția. Castelul a fost, de asemenea, un refugiu pentru monarhi în moment de criză.
Castelul Edinburgh adăpostește Bijuteriile Coroanei Scoției și Piatra Destinului (Stone of Scone), care au o importanță istorică profundă. Bijuteriile includ coroana, sceptrul și sabia, care au fost folosite pentru încoronarea monarhilor scoțieni.
Piatra Destinului este un simbol al regalității scoțiene și a fost folosită în încoronarea regilor scoțieni timp de secole. A fost furată de englezi în 1296 și dusă la Westminster Abbey, dar a fost returnată Scoției în 1996, fiind expusă la Castelul Edinburgh. Piatra Destinului este încă utilizată în ceremonia de încoronare a monarhilor britanici.
Astăzi, Castelul Edinburgh servește ca simbol național al Scoției și este unul dintre cele mai importante locuri turistice și culturale din țară. De asemenea, găzduiește ceremonii, inclusiv evenimente precum Edinburgh Military Tattoo, un spectacol grandios de muzică și paradă militară, care atrage anual mii de vizitatori din întreaga lume.
Castelul Edinburgh este încă o fortăreață militară activă, fiind sediul regimentului Royal Scots Dragoon Guards și al altor unități militare. Este, de asemenea, locul unde are loc tragerea zilnică a unui tun de la ora unu („One O’Clock Gun”), o tradiție care datează din secolul al XIX-lea.
În prezent, castelul este una dintre cele mai vizitate atracții din Scoția, cu peste 2 milioane de turiști anuale, fiind un loc care continuă să inspire respect și admirație. De asemenea, rămâne un loc vital pentru identitatea culturală a Scoției, atrăgând atenția atât pentru arhitectura sa impunătoare, cât și pentru simbolurile regale pe care le adăpostește.
Castelul Edinburgh este mai mult decât o simplă forțăreață – este un simbol viu al istoriei și identității Scoției. De la reședință regală și bastion militar până la muzeu național și atracție turistică majoră, castelul a jucat un rol esențial în toate momentele definitorii ale istoriei scoțiene. Atașat de simboluri regale și momente istorice esențiale, el rămâne un far cultural și istoric pentru lume, perpetuând moștenirea Scoției și influența asupra monarhiei britanice și europene.
Datorită atmosferei sale dramatice și istorice, Castelul Edinburgh a fost utilizat în diverse filme și producții cinematografice. Printre cele mai notabile producții turnate aici se numără:
- „The Avengers: Infinity War” (2018) – Castelul și împrejurimile sale au fost folosite pentru o filmare scene cu palatul Asgardian.
- „The Da Vinci Code” (2006) – Deși majoritatea filmului a fost filmat în altă parte, secvențe scurte au capturat peisajul impresionant al castelului.
- „Mary, Queen of Scots” (2018) – Acest film istoric a inclus cadre din și în jurul castelului, reprezentând luptele pentru puterea dintre Maria, Regina Scoției, și Elisabeta I a Angliei.
Castelul Edinburgh este o mărturie a istoriei bogate și complexe a Scoției, o fortăreață care a servit ca locuință regală, bastion militar și reședință a unor comori naționale. Amplasarea sa dramatică și semnificația sa atrag vizitatorii din întreaga lume, făcând din un simbol al Scoției. Astăzi, castelul este mai mult decât o relicvă a trecutului – este o fereastră spre istorie și cultura unui regat care a jucat un rol central în istoria Europei.
