🔎Aradul sinecurilor și al privilegiilor (I) – Consiliul Județean: ALEȘII

Anunțam în urmă cu ceva timp faptul că Arad Obiectiv va începe o serie de materiale menite să arate cine sunt oamenii conectați la instituțiile publice și, evident, la banul public. Demersul nostru a început în urmă cu aproape două luni, timp în care au fost studiate sute de documente și în care s-au purtat corespondențe cu o sumedenie de instituții publice pentru a avea acces la aceste documente. La unele încă nu avem acces nici până în acest moment, fie pentru că unii au uitat să respecte legea și să le facă publice atunci când trebuiau făcute publice, fie pentru că anumite instituții au refuzat efectiv transmiterea lor pe adresa redacției noastre, dar suntem încrezători că vom ajunge la ele pe căile legale pe care le avem la dispoziție.

Acestea fiind spuse, nu ne-am propus să dăm de „pământ” cu nimeni în mod deosebit, dar am considerat că, în condițiile în care România trece printr-o situație fără precedent, într-o situație în care simplul cetățean și companiile (mai mici sau mai mari) au de suferit de pe urma atâtor taxe și impozite, unele noi, altele majorate, este dreptul fiecărui cetățean măcar să știe cine sunt cei care încasează sume mai mici sau mai mari de la instituțiile publice. Pentru a nu lăsa loc de interpretări, vom spune de la bun început că îi cunoaștem personal pe majoritatea dintre cei despre care urmează să scriem, dar și că unii dintre aceștia sunt oameni de toată isprava, profesioniști și care își fac treaba în mod exemplar, în vreme ce alții sunt simpli sinecuriști sau privilegiați, ale căror merite pentru că au ajuns în pozițiile în care se află sunt simplul fapt că sunt membri de partid sau că se pricep de minune la adoptarea poziției „ghiocel”.

Și vom începe „serialul” nostru cu cea mai importantă instituție a județului Arad: Consiliul Județean Arad. Vom aborda, în acest prim episod, persoanele trimise chiar de către cetățeni în instituție pentru a-i reprezenta cum știu ei mai bine. Desigur, considerăm că, atunci când aceștia aleși se laudă cu faptul că au fost trimiși în această instituție de către cetățeni, este și o chestiune de nuanță la mijloc. Iar asta pentru că, excepție făcând președintele, toți ceilalți sunt trimiși în aceste instituții mai degrabă de către partidele din care fac parte și doar indirect de către cetățeni, care sunt puși în fața unei liste și, fie că-i apreciază pe toți de pe acea listă, fie că nu, sunt nevoiți să le dea votul „la pachet”. Acesta este sistemul, nu comentăm dacă este bun sau rău, ci doar constatăm.

Vom arăta în cele ce urmează, nu doar cum cei despre care vom scrie sunt contectați într-un fel sau altul, mai mult sau mai puțin, la banul public, ci și dacă au fost și în trecut (acolo unde am reușit să descoperim istoricul fiecăruia). Totodată, facem precizarea că, în acest material, vom încerca să redăm cât mai fidel informațiile, fără a opina – pe cât posibil, acest lucru urmând să îl facem la finalul seriei.

💼 Șeful județului și averea lui din Pecica

Pentru că nu se putea altfel, primul despre care vom vorbi este chiar președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Marinel Cionca Arghir (PNL), aflat la cel de-al treilea mandat în fruntea instituției. Potrivit ultimei sale declarații de avere, Iustin Cionca a încasat, în anul precedent, suma de 228.876 lei (19.073 lei pe lună) constituind indemnizația de președinte al CJ Arad și încă 1.136,37 lei ca diurnă. De asemenea, acesta a încasat 35.710 lei din închirierea unui imobil (spațiu comercial) în Pecica, 1.880 lei din vânzarea unor produse agricole și 18.129,30 lei drept subvenție de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Ca avere, Iustin Cionca deține, împreună cu soția sa, 11 terenuri agricole, 4 terenuri intravilane, o casă de locuit și un spațiu comercial, toate în Pecica, respectiv un autoturism Mazda fabricat în 2007. În conturi, Iustin Cionca are 419.161,81 lei și 3600 euro. Nu în ultimul rând președintele CJ Arad are de recuperat un împrumut de 100.534 lei de la firma S.C. LOREY COM S.R.L. (unde deține și acțiuni sau părți sociale) și un împrumut de 110.000 euro de la Gheorghe Cionca.

Istoricul locurilor de muncă ale lui Iustin Cionca sunt în felul următor: – Cooperativa de Consum Pecica – lucrător comercial (1984-1991); S.C. LOREY COM S.R.L – manager (1991-2016); Primăria Pecica – primar (2000-2008); Camera Deputaților – deputat (2008-2012); S.C. Compania de Apă Arad S.A. – consilier personal al directorului (2013-2015); Consiliul Județean Arad – consilier al președintelui (2015 – 2016); Consiliul Județean Arad – președinte (2016 – prezent).

👥 Vicepreședinții: bani, rude și datorii politice

Continuăm cu următoarele două funcții ca importanță din cadrul Consiliului Județean Arad, vicepreședinții. Primul la care vom face referire, în ordine alfabetică, este Ovidiu-Sergiu Bîlcea (PNL), fost și actual vicepreședinte al CJ Arad. Revenit în postura de consilier județean, apoi vicepreședinte, după o „escapadă” de patru ani în parlament, Sergiu Bîlcea a făcut „rocada mare” cu Răzvan Cadar, cu care de altfel îl leagă o relație de rudenie, unul dintre aceștia fiind nașul de botez al copilului/copiilor celuilalt. Practic, Bîlcea a fost vicepreședinte al CJ Arad, apoi a plecat în parlament, în locul lui a devenit vicepreședinte Cadar, iar acum Bîlcea a revenit ca vicepreședinte la CJ, iar Cadar a mers în parlament. Potrivit ultimei sale declarații de avere, Sergiu Bîlcea a încasat în anul precedent suma de 117.804 lei de la Camera Deputaților și 10.597 lei de la Consiliul Județean. De asemenea, acesta a declarat că a încasat 4.785 lei drept salariu de la SC ICIRUAL 2023
SRL (probabil ICIRUAL 2003), firmă în care de altfel este și asociat.

Și acum vin părțile interesante din declarația lui Sergiu Bîlcea. Ca avere, acesta spune că nu deține terenuri, nu deține mașini și că are doar un apartament de 70mp în București, cumpărat chiar anul trecut. Tot anul trecut, acesta ar fi primit 219.000 lei de la Geanina Pistru (partenera sa), 100.000 lei de la Iustin Cionca și 33.000 lei de la Partidul Național Liberal – Filiala Arad, toate însemnând restiturile unor împrumuturi acordate în nume personal. Ce este interesant aici, pentru că bineînțeles că am verificat, este faptul că președintele CJ Arad, Iustin Cionca, nu are trecută în vreuna din declarațiile sale de avere din ultimii ani suma împrumutată de la Sergiu Bîlcea, așa cum o are declarată, de exemplu, Geanina Pistru. Vicepreședintele CJ Arad este asociat în două firme: SC ICIRUAL 2003 SRL și VABIKO SRL.

Pe parcursul anilor, Bîlcea a activat pe diferite posturi în mai multe firme private, în principiu firme din domeniul logisticii, iar din 2012 a început să ocupe și funcții publice. În perioada 2012-2016 acesta a fost consilier local al Municipiului Arad (lucru pe care se pare că l-a omis din CV-ul depus la Camera Deputaților), apoi a fost vicepreședinte al CJ Arad (2016-2020 și 2024-prezent), iar între timp a fost și deputat în Parlamentul României (2020-2024).

Următorul pe lista noastră este Péró Tamás Károly (sau Tamas-Carol Pero), cel de-al doilea vicepreședinte al Consiliului Județean Arad. După cum probabil v-ați dat deja seama, Tamás Péró este etnic maghiar și este membru UDMR. Tamás Péró este, după cum o să vă dați seama, destul de obișnuit cu banul public. Potrivit ultimei sale declarații de avere, Péró a încasat anul trecut o indemnizație de consilier de 40.300 lei, iar apoi 10.300 lei pentru luna decembrie, de când a fost numit vicepreședinte. Totodată, în paralel cu funcția de consilier județean, Tamás Péró a fost angajat la biroul parlamentar al deputatului Faragó Péter, de unde a încasat 30.600 lei. Tot în paralel, vicele de la CJ era angajat al UDMR, de unde a încasat 42.500. Soția lui Tamás Péró, Gabriela Péró, este angajată la Asociaţia Judeţeană a Gospodarilor Maghiari din Arad, o asociație în cazul căreia n-am reușit exact să înțelegem cu ce se ocupă, dar n-am băga mâna în foc că nu primește și oarece fonduri publice. Tot anul trecut, Péró a încasat 36.000 lei de la Autoritatea Electorală Permanentă, însemnând restituirea contribuției la alegerile locale, dar și 18.000 de la Biroul Electoral Județean, pentru calitatea de membru reprezentant al UDMR.

La capitolul avere, vicepreședintele Péró se laudă cu un teren intravilan și o casă, ambele deținute împreună cu soția la Sânpaul. Acesta mai are și un autoturism Dacia (2015). Soția sa, în schimb, a moștenit câte trei părți din opt din 2 terenuri intravilane (Chișineu-Criș și Satu Nou), 2 terenuri agricole (Chișineu-Criș și Satu Nou), respectiv o casă (tot la Chișineu-Criș). Totodată, Tamás Péró spune că are în conturi suma de 112.700 lei, dar și că are un împrumut de 47.200 lei către UDMR (adică cu 4.700 lei mai mult decât a încasat el domnul Péró de la UDMR ca salariu). Totuși, acesta are și o datorie de 12.000 la o bancă.

💰 Consilierii, între sinecuri, datorii și funcții bine plătite

În continuare vom face referire la consilierii județeni, iar pentru că nu favorizăm pe nimeni și, în același timp, nici nu arătăm cu degetul mai mult spre unii, decât spre alții, îi vom lua în ordine alfabetică.

Primul este, destul de probabil, și cel mai „avut” dintre consilierii județeni, cu un număr de-a dreptul impresionant de terenuri agricole și câteva intravilane. Este vorba despre Laurențiu Andea (PSD), medic oftalmolog de profesie, care, fiind la primul mandat de consilier județean, a apucat să încaseze doar 1.272 lei în anul precedent de la CJ Arad. Acesta a mai încasat anul trecut 93.087 lei de la patru firme. Soția acestuia lucrează, de asemenea, în domeniul medical, tot la privat, dar beneficiază și de o pensie anticipată. La nivel de avere, după cum spuneam, familia Andea deține nu mai puțin de 275 de terenuri agricole (la Ineu, Șicula și Cermei), 3 terenuri intravilane (la Ineu), o casă la Ineu, respectiv o casă și un apartament în Arad. Laurențiu Andea deține un autoturism Toyota (2014), arme de vânătoare în valoare de 20.000 euro, respectiv aur în valoare de 15.000 euro. Totodată, acesta are 45.000 lei într-un fond de investiții și 1.200 lei într-un cont bancar. Dincolo de multitudinea de terenuri și de veniturile considerabile, Laurențiu Andea are și datorii, dintre care două credite bancare de 100.000 lei și 450.000 lei, dar și două împrumuturi de la persoane fizice în valoare de 50.000 lei și 22.000 euro.

Continuăm cu Bogdan Blaga (PNL), unul dintre consilierii județeni care au „uitat” să-și depună declarația de avere în 2025, astfel că în cazul acestuia am analizat documentul depus în decembrie 2024. De asemenea, nici CV-ul acestuia nu este de găsit, dar cu toate acestea, avem ce analiza și în cazul său. Blaga este la al doilea mandat de consilier județean, iar în paralel este director general adjunct al Complexului Muzeal Arad, instituție din subordinea Consiliului Județean Arad. Soția acestuia, Mihaela Diana Blaga, este la rândul său angajată a unei instituții din subordinea Consiliului Județean: Biblioteca Județeană „A.D. Xenopol”. În anul precedent declarației, Bogdan Blaga a încasat 51.876 lei de la Complexul Muzeal și 42.546 lei de la Consiliul Județean, în vreme ce soția sa a încasat 43.443 lei de la Biblioteca Județeană, aceasta având și alte trei venituri, una dintr-o Întreprindere Individuală, iar două din încasarea de chirii. La capitolul avere, Bogdan Blaga se poate lăuda cu 4 terenuri agricole (Șofronea și Macea) ale soției, cu un teren intravilan (Arad) primit de acesta în concesiune, cu un apartament și o casă (în Arad) pe numele său, dar și un apartament pe numele soției. Cu toate că CV-ul lui Bogdan Blaga este de negăsit, deși este director adjunct într-o instituție publică, știm totuși faptul că acesta a fost în trecut consilierul parlamentar al fostului deputat Claudia Boghicevici, asta până când doamna Boghicevici n-a mai prins un loc în parlament, astfel că Blaga a fost angajat la Muzeu.

Următorul pe lista noastră este Ovidiu Bonca (AUR), aflat la primul mandat de consilier județean, însă nu străin de politică și de administrația publică. Bonca nu este unul dintre consilierii în conturile căruia intră alți bani publici, decât cei din indemnizație. Intrat în CJ Arad pe listele AUR, Ovidiu Bonca a mai fost ales local în perioada 2008-2012, atunci când intra în Consiliul Local al Municipiului Arad pe listele PDL. Mai târziu, acesta a trecut la PNL – vechiul PNL – dar s-a retras încet după ce liberalii au fuzionat cu PDL. De asemnea, tatăl lui Ovidiu Bonca, Florin Bonca, a fost primar preț de mai multe mandate în comuna bihoreană Roșia, din partea PNL. Averea lui Ovidiu Bonca este constituită din 11 terenuri agricole (la Iratoșu și la Roșia, Bihor) și un apartament în Băile Felix (Bihor). Acesta mai are și un tractor marca New Holland (2000) și un autoturism marca Fiat (1990). Acesta este angajat la firma familiei, unde este și administrator.

În continuare vom vorbi despre Doru Bozga (PNL), care a ajuns la cel de-al treilea mandat de consilier județean, toate din partea aceluiași partid. Cu excepția indemnizației de consilier județean, nu are și nu a avut alte venituri din bani publici. Acesta lucrează de mulți ani la un cunoscut service auto din Arad. În anul anterior completării declarației de avere, acesta a încasat 42.546 lei de la Consiliul Județean și 39.774 lei de la locul de muncă. Acesta are, împreună cu soția, un tren intravilan, o casă și un apartament, toate în Arad, dar și două autoturisme: Dacia 1310 (1989) și Dacia Logan (2005).

Ionel Bulbuc (PNL) este următorul consilier județean despre care vom vorbi. Actor de meserie, Bulbuc a virat spre zona politică și, ulterior, spre câteva poziții mai bine plătite, decât cea de actor de teatru. În 2016 acesta devenea consilier municipal din partea PNL, iar un an mai târziu acesta ajunge director al Centrului Cultural Județean (instituție din subordinea Consiliului Județean Arad), însă a rămas în continuare actor la Teatrul Clasic „Ioan Slavici” (instituție din subordinea Primăriei Municipiului Arad), printr-un contract de colaborare. În 2020 Ionel Bulbuc se muta de la primărie, la Consiliul Județean, unde a ajuns vicepreședinte al CJ Arad, iar asta însemna și că nu mai poate fi director al Centrului Cultural Județean. În 2024, alegerile nu au ieșit prea bine pentru PNL la Consiliul Județean, astfel că au fost nevoiți să negocieze cu UDMR și să le ofere acestora un post de vicepreședinte. Cum Răzvan Cadar făcuse rocada cu Sergiu Bîlcea, acesta din urmă nu venea de pe o poziție de deputat și nu putea rămâne un simplu consilier județean, astfel că s-a ales cu cel de-al doilea post de vicepreședinte. Totuși, Bulbuc nu a fost lăsat „pe dinafară”, fiind imediat numit director la Biblioteca Județeană. Între timp, pe parcursul anului 2021, soția lui Ionel Bulbuc, Marinela Bulbuc, a devenit inspector superior la Primăria Sântana, iar în 2022 aceasta se muta la Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Arad (instituție din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale), pe un post de consilier. Cu alte cuvinte, au fost ani pe parcursul cărora, în bugetul familiei Bulbuc au intrat bani și de la trei sau chiar patru instituții publice. De exemplu, anul trecut, Ionel Bulbuc a încasat 179.558 salariul de vicepreședinte și 1.272 lei indemnizația de consilier, respectiv 7.694 lei de la Teatrul Clasic, în vreme ce soția sa a încasat 92.612 lei de la DSVSA. Pe numele său, Ionel Bulbuc are un teren intravilan, o casă de locuit și un apartament, toate deținute împreună cu soția sa. Marinela Bulbuc, în schimb, a moștenit cote parte din 7 terenuri agricole, un teren intravilan și o casă de locuit, toate în județul Dolj. Mașina familiei Bulbuc este un autoturism Mercedes (2018). Există și o datorie trecută în declarația de avere a lui Ionel Bulbuc, anume un credit în valoare de 150.000 lei.

Consilier la al doilea mandat, și despre Vasile Valer Cătană (USR) am mai scris, ca despre cei mai mulți dintre cei prezentați în acest material. Cătană a ajuns subprefect în 2021, preț de câteva luni, la propunerea USR, partid care îl prezenta ca pe un om nou intrat în politică, numai că numele ni s-a părut destul de cunoscut la momentul respectiv și nu ne-a luat foarte mult să ne dăm seama de unde. Întâmplarea făcuse să fim prezenți în 2013 la alegerile interne ale Organizației Municipale a PSD Arad, unde fostul deputat Flavius Măduța fusese ales președinte, iar Cătană a prins un post de vicepreședinte. Ei bine, Vasile Valer Cătană nu este nici el străin de funcțiile publice. Prin 2019 acesta era consilier la un birou senatorial, iar bănuiala noastră este că era consilierul lui Adrian Wiener. În 2020 a prins un loc de consilier județean pe listele USR, iar în 2021 a ajuns subprefect tot la propunerea USR. N-a zăbovit prea mult la Prefectură, fiindcă s-a schimbat guvernul, dar Cătană nici n-a rămas pe dinafară, fiindcă i s-a găsit un post de „expert” la Direcția Județeană de Statistică Arad. În 2024 a ajuns din nou consilier județean, tot pe filiera USR. Uitându-ne pe declarația de avere a lui Cătană, aflăm că omul este unul destul de important pentru USR, dat fiind faptul că de acolo a trăit înainte să revină la CJ Arad, fiind „Manager Proiect” la partid, de unde a încasat nu mai puțin de 87.200 lei. Am vrea să vă spunem și cât a încasat Vasile Valer Cătană de la Consiliul Județean în ultima perioadă, însă evident că acesta a „uitat” să-și depună declarația de avere în acest an. Împreună cu soția, deține un teren intravilan și o casă în Arad. Mai are și 50.412,80 lei într-un cont bancar, respectiv două credite de 38.000 euro și 20.000 lei (acesta din urmă fiind scadent chiar anul acesta).

Următorul ales despre care vom vorbi este Darius Lucian Cioară (PSD), care în 2024 a devenit pentru prima oară ales local, jucând la „două capete”. Din postura de președinte al organizației de tineret a PSD Arad, aparent absolvent de Teologie, acesta a fost prezent pe listele de candidați pentru consiliul local Vladimirescu, dar și pe listele pentru Consiliul Județean. Darius Cioară a prins un loc de consilier județean. La finalul anului trecut, acesta s-a aflat și pe listele PSD pentru alegerile parlamentare, însă fără șanse reale. Pe lângă faptul că este ales local, Cioară este și angajat al Companiei de Transport Public Arad (CTP), însă luându-ne după suma încasată de el anul trecut de la CTP, credem că este posibil ca acesta să fi fost angajat în companie abia în 2023. Cum și acesta a „uitat” să-și depună declarația de avere în această vară, vom lucra cu ultima depusă, așa că nu vă putem spune cât încasează Darius Cioară de la CJ Arad, însă aparent a încasat în anul precedent 17.600 lei de la CTP și o sumă sensibil mai mare din firma proprie, firmă care se ocupă cu brokerajul de asigurări. Aceleiași firme proprii, Darius Cioară i-a împrumutat suma de 138.143 lei, dar în schimb a împrumutat la rândul său suma de 198.000 lei de la o persoană fizică, bani care ar trebui înapoiați pe parcursul acestui an.

*Notă – În cazul lui Darius Lucian Cioară, înțelegem că acesta nu ar mai fi angajat al CTP în prezent și, totodată, că este într-adevăr absolvent de studii teologice.

Camelia Craivan (PMP) este la rândul său consilier județean la primul mandat. Aceasta este profesor la Colegiul Național „Vasile Goldiș”, în vreme ce soțul său este de asemenea profesor la Liceul Tehnologic de Electronică și Automatizări „Caius Iacob” (fostul CFR). Cu excepția salariilor de profesori, aceștia nu au încasat în anul anterior depunerii declarației de avere alți bani publici. 108.316 a încasat Camelia Craivan de la Colegiul Național „Vasile Goldiș”, iar 91.975 lei a încasat soțul acesteia de la Liceul Tehnologic de Electronică și Automatizări „Caius Iacob”. Cum nici aceasta nu și-a depus ultima declarație de avere, nu vă putem spune cât a încasat de la Consiliul Județean Arad. La capitolul „avere”, soții Craivan nu bifază cine știe ce, aceștia având un autoturism Chevrolet (2008) și Camelia Craivan moștenind o cotă parte dintr-un apartament. De asemenea, aceștia nu par să aibă nici datorii, nici bani dați împrumut.

Situația următorului consilier județean este cel puțin interesantă. Este vorba despre Andrada-Roxana Crișan, intrată în CJ Arad pe listele celor de la AUR, partid care între timp a încercat să o excludă din rândurile sale și, totodată, să o elimine de pe liste. Lucru reușit, în primă fază, însă Andrada Crișan a câștigat în instanță dreptul de a accede în Consiliul Județean. Deși în primă fază pierduse procesul cu AUR la Tribunalul Arad, aceasta a câștigat la Curtea de Apel Timișoara. Andrada Crișan nu câștigă alți bani publici, decât indemnizația de consilier județean, în anul precedent intrându-i în cont doar 1.272 lei de la CJ Arad, la care s-au adăugat salariul de la o societate privată și o sumă dintr-o arendă. Averea acesteia este compusă dintr-un teren agricol (Macea), un teren intravilan (Arad), o casă (Macea) și un apartament (Arad). Autoturismul acesteia este un Ford din 2011 și spune că nu are nici datorii, nici depozite bancare.

Medicul Corina Crișan (PNL) este următorul consilier județean despre care vorbim. Aceasta este expert medico-legal cu competenţa de gradul I, iar începând de anul trecut colegii săi au ales-o în conducerea Societății Române de Medicină Legală. Totodată, aceasta a ocupat în trecut postul de director medical, dar și pe cel de manager al Spitalului Județean pentru o scurtă perioadă. Ajunsă la al treilea mandat de consilier județean din partea aceluiași partid, aceasta este și cadru didactic la Universitata de Vest „Vasile Goldiș”. Pe lângă salariul de la UVVG, Corina Crișan a încasat anul trecut suma de 309405 lei de la Spitalul Județean Arad și 14175 lei de la Consiliul Județean. Ca avere, aceasta deține două terenuri intravilane, două case și a moștenit o cotă parte dintr-un apartament. Familia Crișan deține patru autoturisme: Mercedes (2020), Lexus (2010), Jaguar (2002) și Smart (2004). În anul precedent, în conturile familiei Crișan se regăseau 100.657 lei și 11.745 euro. De menționat că soțul Corinei Crișan a fost de asemenea medic legist, Stelian Crișan, care din nefericire a decedat în acest an (Dumnezeu să-l odihnească!).

Trecem mai departe la un alt Crișan, Denis-Cristian Crișan (AUR), aflat la primul mandat de consilier județean, însă nu străin de politică. Iar asta pentru că, Denis Crișan a ajuns la Consiliul Județean de la Consiliul Local Bocsig. În 2020, acesta candida, împreună cu soția sa, pe listele ALDE pentru consiliul local Bocsig și se pare că, cel puțin el a și prins un post de consilier, luându-ne după declarația sa de avere, din care reiese că primea o indemnizație de la primărie. Între timp, Denis Crișan s-a reorientat și a trecut la AUR, de unde a candidat inclusiv pentru poziția de primar al comunei Bocsig, dar fără succes. Ca ocupație, acesta administrează o firmă de confecționat mobilier, de unde însă spune că nu încasează vreun leu. Soția acestuia este în schimb angajată la această firmă. Pentru că nu și-a depus declarația de avere la timp, nu vă putem spune cât încasează Denis Crișan de la Consiliul Județean, dar vă putem spune că, în anul anterior completării ultimei declarații, a reușit să încaseze 5818 lei de la Primăria Bocsig. Averea soților Crișan este compusă din: un teren agricol, o casă și trei autovehicule – Ford (2004), Ford (2003) și Volkswagen (2004). Denis Crișan mai spune că nu are nici datorii, nici depozite bancare.

Continuăm cu Lucia Dragoș (PSD), la rândul său la primul mandat de consilier județean, dar în același timp obișnuită și cu politicul, dar și cu banul public. Aceasta a trecut la Consiliul Județean după ce înainte fusese consilier local al comunei Săvârșin. De altfel, Lucia Dragoș a și candidat pentru postul de primar, evident, fără succes. Dincolo de asta, locul de muncă al Luciei Dragoș este RNP-Romsilva – Direcția Silvică Arad, o instituție pe care în ultima perioadă o cam hulește toată lumea, după ce au devenit publice sumele încasate de oamenii din interior, în frunte cu directorul arădean Teodor Țigan. Astfel, în anul precedent completării declarației de avere, Lucia Dragoș a încasat 5.914 lei de la Primăria Sărvârșin și 76.661 lei de la Romsilva, iar acum încasează și indemnizația de la Consiliul Județean. La capitolul avere, Lucia Dragoș deține, împreună cu Aurel Dragoș (probabil soțul) 4 terenuri extravilane (Arad, Săvârșin și Pârnești), o casă de vacanță (Pârnești) și un autoturism Land Rover (2001).

Trecem mai departe la Florin Galiș (AUR), un nume sonor în politica arădeană, dar și probabil omul cu cele mai multe partide în palmares. A fost președinte al Organizației Municipale a PNL și consilier local din partea aceluiași partid (prin USL), candidând inclusiv la alegerile parlamentare din 2012 din partea USL (PSD+PNL+PC). Apoi și-a dat demisia din PNL și a trecut la ALDE, încercând din nou să intre în parlament. În aprilie 2018, Galiș își anunța demisia din ALDE, iar câteva zile mai târziu anunța că s-a înscris în Partidul Neoliberal. Dar asta numai pentru ca, în 2020, Florin Galiș să candideze din nou la alegerile locale, din partea PSLC (PSD+ALDE+PNȚCD). Ei bine, dacă între timp a apărut un nou partid, care a început să câștige tot mai mulți adepți, era păcat ca Florin Galiș să nu treacă și pe acolo. Este vorba, desigur, despre AUR, partid din partea căruia a candidat din nou, fără succes, la alegerile parlamentare, reușind ulterior să acceadă în Consiliul Județean pe listele acestui partid. Momentan, Florin Galiș nu încasează bani din alte instituții publice, decât de la Consiliul Județean, însă în trecut acesta a încasat bani de la Primăria Municipiului Arad, de la Autoritatea Rutieră Română, unde era angajat ca șef de agenție, de la CET, unde se regăsea în Adunarea Generală a Acționarilor, sau de la Gospodărirea Comunală Arad, unde de asemenea era membru în Adunarea Generală a Acționarilor. Anul trecut a câștigat 120.000 lei din firma proprie și 10.000 euro din închirierea unui imobil, aceeași sumă încasând-o și soția acestuia, plus o altă sumă din activități psihologice. Familia Galiș deține un teren intravilan (Arad), o casă (Arad) și un autoturism Citroen DS (2015). De asemenea, aceștia dețin bijuterii în valoare de 10.000 euro și ceasuri în valoare de 8.000 euro.

Diana-Ioana Giurgiu (PNL) este de asemenea unul dintre consilierii mai tineri și aflați la primul mandat. Aceasta lucrează în Primăria Vladimirescu, ca director al Așezământului Cultural. În anul (2023) precedent completării declarației de avere, Diana-Ioana Giurgiu a încasat 25.949 lei de la Primăria Vladimirescu, ceea ce înseamnă că a fost angajată pe parcursul anului respectiv, luându-ne după salariul lunar pe care ar fi trebuit să îl încaseze potrivit statului de funcții din cadrul primăriei. De asemenea, aceasta a mai încasat 3.028 lei de la Centrul Cultural „Augustin Bena” din Alba-Iulia și 1.000 lei de la Centrul Municipal de Cultură Arad, pentru servicii artistice. Aceasta nu și-a depus ultima declarație de avere. Diana-Ioana Giurgiu nu deține terenuri sau imobile, însă are un autoturism Mini One (2006) și o autoutilitară Fiat Ducato (2007), însă aceasta spune că, în octombrie 2024 a vândut un autoturism în schimbul sumei de 3.500 euro, astfel că nu putem fi siguri dacă este vorba despre unul dintre cele două vehicule menționate sau despre un altul. Nu are depozite bancare și nici datorii menționate.

Următorul ales local pare a fi exact din categoria pe care o „căutăm” prin acest demers al nostru. Alina-Mariana Igreţ (PNL), este la primul mandat de consilier județean, dar vine după un mandat de consilier local în Primăria Sântana. Aceasta este contabil-șef la Liceul Tehnologic „Stefan Hell” din Sântana și contabil la Școala Gimnazială din Olari. Un aspect care ne-a atras atenția studiind declarațiile de avere ale Alinei-Mariana Igreț a fost faptul că, în 2020, când aceasta devenea consilier local la Sântana, soțul acesteia lucra în cadrul unei fabrici din localitate, doar că ulterior (probabil pe parcursul anului 2021) Florentin Teodor Igreț a devenit inspector debutant la Primăria Sântana, în acest moment el fiind inspector la Registrul Agricol din primărie. Așadar, familia Igreț este cât se poate de conectată la banul public. Potrivit ultimei declarații de avere, în anul anterior completării, Alina-Mariana Igreț a încasat 77.250 lei de la Liceul Tehnologic „Stefan Hell”, 17.033 lei de la Școala Gimnazială Olari și 9.328 lei de la Primăria Sântana, în vreme ce Florentin Teodor Igreț a încasat 50.055 lei de la Primăria Sântana. Soții Igreț spun că nu au terenuri și imobile, nici datorii sau depozite bancare, doar un autoturism Volkswagen (2010).

Amelia Lazea (PNL) se află tot la primul mandat de consilier județean. Aparent, aceasta nu are alte legături cu instituțiile publice, cel puțin în trecutul apropiat, locul său anterior de muncă fiind la firma soțului, dar se pare că este asociat și într-o altă firmă. Totuși, din penultima declarație de avere a Ameliei Lazea, reiese că soțul său, Dănuț Lazea, avea un contract de activități cu Clubul Sportiv Crișul (sursele noastre spun că ar fi fost manager al secției de fotbal), care între timp s-a desființat. Pe lângă salariul încasat în 2023 de la firma aparent a soțului, Amelia Lazea a mai încasat o sumă importantă dintr-o altă fimă în care era asociat, iar în același an, soțul încasa 67.500 lei de la Clubul Sportiv Crișul. În ultima declarație de avere, însă, Amelia Lazea nu mai are declarate alte venituri decât suma de 1.272 lei de la Consiliul Județean Arad, în vreme ce soțul are venituri declarate doar din firma proprie. La capitolul avere, soții Lazea se pot lăuda cu două terenuri intravilane (Chișineu-Criș), o casă (Chișineu-Criș), un spațiu comercial (Chișineu-Criș) și un autoturism Volkswagen (2020) achiziționat prin leasing. De asemenea, pe parcursul anului trecut, soții Lazea au încasat 350.000 euro și 40.000 lei din vânzarea a patru terenuri intravilane și un teren extravilan. În conturile bancare ale acestora se regăseau 53.758,64 lei și 89.875,50 euro. Nu în ultimul rând, aceștia au mai multe acțiuni pe bursă la diverse companii mai mult sau mai puțin cunoscute (precum PayPal, Tesla, Alibaba, AMD etc.), care însumau la momentul completării declarației de avere 20.186,66 dolari și 99.581,89 euro. La capitolul datorii, aceștia figurează cu suma de 18.325 euro, pentru leasing, scadent în 2025.

Un alt tânăr aflat la primul mandat este Iulian Marinache (PNL). Acesta este inginer la Compania de Apă Arad, însă dacă informațiile noastre sunt corecte, acesta ajunsese în companie înainte să facă pasul spre politică. Cum ultima sa declarație de avere datează din decembrie 2024, vă putem spune că, în anul precedent, acesta încasase de la Compania de Apă suma de 85.372 lei, însă nu vă putem spune cât a încasat de la Consiliul Județean Arad. Marinache nu deține, cel puțin deocamdată, nici terenuri și nici imobile, iar în contul său bancar, la momentul completării declarației, se regăseau 2.000 lei. Iulian Marinache spune că are, în schimb, un credit bancar în valoare de 44.000 lei, contractat în 2024 și scadent în 2026.

Trecem mai departe la unul dintre cei mai vechi consilieri județeni. Este vorba despre Petru Moț (PSD), de profesie avocat. Moț a făcut parte din legislaturile 2012-2016, 2016-2020, 2020-2024 și acum face parte și din legislatura 2024-2028. Acesta profesează la propriul cabinet de avocatură și nu încasează bani din alte instituții publice. Nici soția acestuia nu este angajată în vreo instituție de stat. Pe parcursul anului trecut, Moț a încasat 15.264 lei de la Consiliul Județean. Averea familiei Moț este compusă din: 3 terenuri intravilane (Chișineu-Criș și Socodor), o casă de locuit (Chișineu-Criș) și două autoturisme Volksawgen Golf (2005) și Hyundai Tucson (2019), iar în conturile bancare se regăseau 31.988,02 lei.

Garofița Popa (PNL) este și ea un consilier județean cu la fel de multă experiență precum Petru Moț, regăsindu-se în rândurile aleșilor de la Consiliul Județean încă din mandatul 2012-2016. Aceasta este angajată la Primăria Comunei Șiria, dar și la Grupul de Acțiune Locală (GAL) „Podgoria Miniș-Măderat”. Soțul acesteia, Viorel Vasile Popa, este de asemenea angajat la Primăria Șiria. Pentru că nici Garofița Popa nu și-a depus ultima declarație de avere, vom putea vorbi doar despre sumele încasate de familia Popa în anul precedent depunerii ultimei declarații (decembrie 2024). Astfel, Garofița Popa a încasat 107.652 lei de la Primăria Șiria, 14.175 lei de la Consiliul Județean Arad și 63.180 lei de la GAL, în vreme ce Viorel Vasile Popa a încasat 56.653 lei de la Primăria Șiria, 8.500 lei drept subvenție agricolă și 20.500 lei de pe urma exploatării unui teren agricol. Averea familiei Popa este compusă din: 4 terenuri agricole (Șiria), un teren forestier (Șiria), un tren intravilan (Șiria), o casă de locuit (Șiria), un apartament (Arad), un autoturism Hyundai (2005) și un autoturism Jeep (2016). În conturile familiei Popa se regăseau 156.000 lei, iar în 2023 aceștia au vândut o casă de locuit pentru suma de 17.000 euro.

Următorul consilier județean este, dacă dăm crezare unui material publicat de către colegii de la Critic Arad – sub semnătura doamnei Prof. univ. dr. Lizica Mihuț, un politician cu un trecut poate chiar mai tumultuos decât al lui Florin Galiș. Este vorba despre Florin Remețan (PMP), care, potrivit sursei citate, a trecut pe parcursul anilor pe la Partidul Socialist al Muncii, Partidul Socialist, PSDR, PSD, PRO Demo, ocupând diferite funcții de conducere, iar în final, cel puțin deocamdată, s-a oprit la Partidul Mișcarea Populară, fiind președinte al filialei arădene. De altfel, Remețan a fost numit subprefect al Aradului de trei ori și tot de atâtea ori a ajuns consilier județean. Ca idee, în 2016 ajunge consilier județean din partea PMP, iar în 2017, fiindcă juca în echipa care trebuia, a fost „premiat” cu poziția de director economic la ADI Apă Canalizare, fiind înlocuit apoi de alt partener de „guvernare” locală, udemeristul Peter Farago. În paralel, Remețan primise și un loc în Autoritatea Teritorială de Ordine Publică, probabil cel mai călduț loc dintre toate în materie de AGA sau Consiliu de Administrație, pentru că banii nu erau deloc puțini, iar munca și răspunderea aproape inexistente. În ultimii câțiva ani, însă, în declarațiile lui Florin Remețan nu mai apar locuri de muncă, veniturile sale fiind din Consiliul Județean, din subvenții agricole și comercializarea de produse agricole. Nici acesta nu și-a depus ultima declarație de avere, așa că ne bazăm pe cea depusă în decembrie 2024. De acolo reiese că, în anul precedent, a încasat 14.175 lei de la CJ Arad, 139.757 lei de la APIA (subvenție) și 35.000 lei din comercializarea de produse agricole. În averea lui Remețan se regăsesc 4 terenuri agricole, un teren extravilan, 2 terenuri intravilane (toate la Căpâlnaș), 2 case de locuit (Căpâlnaș) și un spațiu comercial/de producție (Arad). Acesta are și două autoturisme: Volkswagen Touareg (2004) și Hyundai Galloper (2001). Nu are datorii sau bani în conturi, iar la începutul anului trecut a înstrăinat un teren agricol, primind în schimb suma de 22.000 lei.

Fără dubii, Gheorghe Sabău (PSD) este consilierul județean cu cele mai vechi mandate, din actualul legislativ. Acesta este singurul consilier județean actual, dar care ocupa această poziție și în mandatul 2004-2008, cu mențiunea că Sabău a lipsit din legislativul 2020-2024, perioadă în care s-a întors la Pecica, unde a fost consilier local. Practic, acesta este la al 5-lea mandat de consilier județean. Nici Gheorghe Sabău nu și-a depus ultima declarație de avere, motiv pentru care nu vă putem spune cât a încasat în ultima perioadă de la Consiliul Județean Arad, însă vă putem spune că, în anul anterior, încasase 9.453 lei de la Primăria Pecica, plus 60.000 lei din pensie și 67.500 lei de pe urma închirierii unui spațiu comercial. Averea familiei Sabău este compusă din: un teren agricol, 5 terenuri intravilane, 2 case de locuit și un spațiu comercial (toate în Pecica), dar și două depozite bancare de 8.000 euro și 58.000 euro.

Vom continua cu Corina Maria Serac (PSD), care este consilier județean la primul mandat și un politician care, cel puțin momentan, nu atrage atenția asupra sa. Totuși, există câteva aspecte ciudate în declarațiile sale de avere și interese. Și ne referim aici la faptul că declarația sa de interese este goală, singurele rubrici completate fiind datele personale (nume, funcție, CNP și adresa), respectiv data completării, în condițiile în care, declarația de interese trebuie să conțină mai multe informații, inclusiv deținerea de acțiuni la societăți comerciale, naționale etc., sau apartenența politică. Pe de altă parte, din declarația sa de avere reiese faptul că, în anul precedent completării, aceasta a înacasat dividende în valoare de 184.000 lei, dar fără a fi precizat de unde, ci doar adresa societății/companiei, care este aceeași cu adresa companiei la care Corina Maria Serac spune că este angajată. Tot la aceeași adresă am găsit că, în trecut, își mai aveau sediul „PAIUSAN-SERAC CORINA-MARIA II” (întreprindere individuală), dar și un alt SRL. Corina Maria Serac nu lucrează în alte instituții publice, însă, din căutările noastre reiese că și-a dorit acest lucru în 2021, atunci când a încercat să prindă un post de controlor trafic în cadrul Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Timișoara, fiind declarată admisă în urma probei scrise, dar fiind respinsă la interviu. Cum aceasta nu și-a depus ultima declarație de avere, nu vă putem spune câți bani a încasat de la Consiliul Județean Arad. Aceasta deține 2 terenuri agricole (Ostrov) și jumătate dintr-un al treilea (Craiva), respectiv un autoturism Volkswagen Passat (2008). Corina Maria Serac spune că nu are depozite bancare sau datorii.

Mai departe vom vorbi despre Adrian Laurențiu Șimon (PNL), fost mare șef în Inspectoratul de Poliție Județean Arad, pensionat la 48 de ani și care a făcut extrem de rapid pasul spre politică. Pe finalul anului 2022, apărea vestea că Adrian Șimon se pensionează. Puțini sunt cei care bănuiau că, în foarte scurt timp, acesta se va apuca de politică, la modul public și vizibil. Acesta a fost inspector șef adjunct al IPJ Arad în două rânduri și chiar inspector șef al instituției pentru o perioadă relativ scurtă, în 2021. Ei bine, cum spuneam, pe finalul anului 2022 acesta se pensiona. La scurt timp după aceea, Șimon a început să devină vizibil în spațiul public, fiind prezent pe la tăieri de panglici ale unor grădinițe zugrăvite, alături de politicieni. Iar în vara anului 2024, Adrian Șimon a apărut surprinzător pe lista PNL pentru Consiliul Județean Arad. Ca o mică paranteză, Șimon nu era singurul fost mare șef din poliția arădeană prezent pe lista liberalilor, pentru că, tot pe această listă, dar ceva mai „jos”, se regăsea și Ștefan Troiac, fost șef al Poliției Municipiului Arad, pensionat și el la finalul anului 2019, pe la 49 de ani. Însă Troiac n-a rămas, totuși, pe dinafară, fiind numit administrator public la Primăria Orașului Nădlac. Și astfel de cazuri de foști polițiști cu funcții, care mai apoi au făcut pasul spre politică, sunt destule în județul nostru, dar poate acest subiect îl vom aborda cu altă ocazie. Revenind la Adrian Șimon, bineînțeles că nici acesta nu și-a depus ultima declarație de avere, astfel că nu vă putem spune cât a încasat până acum de la Consiliul Județean. Ce putem să vă spunem însă, este că pensia MAI a acestuia în anul precedent ultimei declarații depuse este de 140.400 lei. De asemenea, acesta a încasat 26.642 lei de la Autoritatea Teritorială de Ordine Publică (instituție despre care am vorbit în cazul lui Remețan). Șimon spune că nu are terenuri, mașini sau depozite bancare, doar un apartament (Arad) și două credite bancare: 45.000 euro (luat în 2009 și scadent în 2029) și 155.000 lei (luat în 2024 și scadent în 2025). Un alt aspect interesant este acela că Adrian Șimon este asociat și administrator într-o firmă care are ca obiect de activitate „Lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale”, firmă care, deși a fost înființată în 2023, a intrat bine „în pită” încă din primul an de activitate, cu o cifră de afaceri de peste 1,4 milioane de lei și profit de peste 650.000 lei, iar în anul 2024 a sărit la peste 3,5 milioane de lei cifră de afaceri și profit de peste 1,2 milioane de lei.

Simona Lucia Stan (PNL) este consilier județean încă din 2012, ajungând la cel de-al 4-lea mandat. Aceasta este, totodată, director la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Sistem Integrat de Gestionare a Deşeurilor județul Arad (ADISIGD). Conform ultimei declarații de avere depuse, Simona Stan a încasat în anul anterior depunerii suma de 88.007 lei de la ADISIGD și 14.175 lei de la Consiliul Județean. Aceasta deține două terenuri intravilane (Arad și Târnova), o casă de locuit (Arad), două apartamente (Arad) și un spațiu comercial (Târnova). Totodată mai deține și două autoturisme Mercedes Benz (2005 și 2021), însă spune că nu are depozite bancare sau datorii.

Singurul consilier județean cu cinci mandate consecutive este Ion Ulici (PNL), care a ajuns în instituție încă din mandatul 2008-2012. Ulici este director general adjunct al Registrului Auto Român (RAR), aflat în instituție, pe diferite funcții, încă din anul 2000. Soția acestuia, Diana Sabina Ulici, este auditor la Curtea de Conturi a României, mama acesteia fiind Emilia Brăneț, primarul comunei Șagu. Nici Ulici nu și-a depus ultima declarație de avere, însă din cea depusă în decembrie 2024 reiese că, în anul precedent, acesta a încasat 250.080 lei de la RAR, 12.965 lei de la Consiliul Județean și 258 lei de la Casa de Asigurări de Sănătate Arad (indemnizația de membru în Consiliul de Administrație), în vreme ce soția sa a încasat 106.809 lei de la Curtea de Conturi. Familia Ulici spune că deține un teren intravilan (Călugăreni), un teren agricol (Fântânele), un apartament (Arad) și trei autoturisme: Skoda (2003), Mercedes (2012) și BMW (2015); respectiv un autovehicul DENNIS (1997). Ion Ulici mai spune că are 61.220 lei într-un depozit bancar, dar și o datorie de 50.000 lei la o persoană fizică.

La primul său mandat de consilier județean, Ciprian Nicolae Vărșan (AUR) este și secretarul general al organizației județene a partidului din care face parte. Acesta este, sau cel puțin așa ne spune, cel mai sărac dintre consilierii județeni. Evident că nici Vărșan nu și-a depus ultima declarație de avere, deci n-o să vă spunem câți bani a încasat de la CJ Arad, însă aflăm din declarația sa de avere din decembrie 2024, că în anul precedent a încasat doar 22.371 lei de la o firmă la care este angajat, asta însemnând undeva la salariul minim pe economie. În același timp, Ciprian Vărșan spune că este acționar la o firmă cu sediul în Vladimirescu, ce are ca obiect de activitate „Activitati de consultanta pentru afaceri si management”, dar aparent nu a încasat absolut nimic de la această firmă. Și cam asta e tot ce ne spune Ciprian Vărșan că are. Nu terenuri, nu imobile, nu autoturisme, nu depozite bancare și nici măcar datorii. Noi, care pretindem că avem oarece cunoștiințe despre cum funcționează politica, cel puțin la nivel local, suntem cam circumspecți și ne este extrem de greu să luăm de bună declarația de avere a lui Ciprian Vărșan. Dar poate e treaba altora, a unor instituții, să verifice dacă ceea ce declară consilierul județean AUR este adevărat sau nu.

Aflată la primul mandat de consilier județean, Gabriela Stăncuța Velicu (PSD) nu este tocmai străină de funcțiile publice, aceasta ajungând în CJ Arad din Primăria Buteni, unde a fost consilier local. Aceasta este angajată la Școala Gimnazială „Gabriel Brola” din Buteni, însă nu am reușit exact să ne dăm seama dacă este educatoare, învățătoare sau profesor. Nici aceasta nu și-a depus ultima declarație de avere, deci sărim peste veniturile de la CJ Arad, și vă spunem că a încasat 69.856 lei de la Școala Gimnazială din Buteni și 6.564 lei de la Primăria Buteni. Familia Velicu nu are terenuri, dar deține două apartamente (Sebiș) și trei autoturisme: Opel (2003 și 2012) și Mercedes (2002). Gabriela Stăncuța Velicu spune că nu are depozite bancare, dar că are datorii de 96.000 lei și 203.000 lei pentru două credite făcute în 2023 și 2024 și scadente în 2038 și 2029.

Lili Cristina Vîrtaci (PSD) este la primul mandat de consilier județean. Trecută și pe la ALDE, Cristina Lili Vîrtaci este secretar executiv adjunct la PSD Arad. Este acționar în două firme și, totodată, spune că este angajată într-una din respectivele firme, însă suma pe care spune că a încasat-o este fie o greșeală, fie amuzantă. De asemenea, Vîrtaci a fost membru în Consiliul de Administrație al RECONS. Cum v-am obișnuit deja, nici aceasta nu și-a depus ultima declarație de avere, iar din cea depusă în decembrie 2024 reiese că, în anul precedent, a încasat 29.666 lei de la RECONS. Și, dacă tot vorbeam despre suma încasată de Lili Cristina Vîrtaci de la firma în care este angajată, ei bine această sumă este 266 lei, pentru poziția de – atenție! – director economic. Tot din acea firmă s-ar părea că a încasat dividende de 4.100 lei. La capitolul avere nu este trecut nimic, cu excepția unui teren intravilan dobândit cu „Contract rentă viageră”.

Și iată-ne ajunși la ultimul (în ordine alfabetică) ales din consiliul județean. Este vorba despre Andrei Zagoni-Szabo (UDMR), de profesie inginer agronom și de loc, așa cum sunt deja mulți dintre cei de mai sus, din Pecica. La rândul său la primul mandat de consilier județean, acesta a fost înainte consilier local la Primăria Pecica. Andrei Zagoni-Szabo este președinte la Asociatia Judeteana a Gospodarilor Maghiari din Arad, acolo unde, așa cum am scris pe la începutul acestui material, este angajată soția vicepreședintelui CJ Arad, Tamas Pero. Nici acesta nu și-a depus ultima declarație de avere și nu putem vorbi despre banii încasați d la CJ Arad. Știm în schimb că, în anul precedent completării ultimei declarații, acesta a primit 8.003 lei de la Primăria Pecica, dar și mai mult sume importante de la firme din domeniul agricol sau din activități agricole. Familia Zagoni-Szabo deține 21 de terenuri agricole, 2 terenuri intravilane, o casă de locuit și 2 alte categorii de bunuri imobile. Totodată, aceștia dețin 3 autoturisme: BMW (2017), Renault (2010) și Volkswagen (2020); dar și trei utilaje agricole: Manitou (2015) și două John Deer (2015 și 2020). Andrei Zagoni-Szabo spune că nu are depozite bancare sau datorii, dar că în 2024 a vândut un autoturism în schimbul sumei de 5.000 euro.

🚪 Ce se deschide după acest episod

Aceștia sunt, așadar, aleșii din Consiliul Județean Arad. Este doar o mică parte, prima, din Aradul sinecurilor și al privilegiilor, o investigație Arad Obiectiv menită să arate cititorilor noștri cine sunt cei conectați la banul public. Știm că pe unii dintre cei prezentați în acest material îi cunoașteți deja și că poate despre unii dintre ei aveați deja informații, însă ni s-a părut normal să începem cu aleșii locali, cu cei pe care chiar noi, cetățenii, i-am trimis acolo să ne reprezinte interesele. Dacă o fac sau nu, adică dacă ne reprezintă nouă interesele sau dacă reprezintă alte interese, vom vedea în continuare. Iar dacă acum ați văzut cine sunt cei din prima linie, în perioada următoare veți afla și cine sunt cei din spate, cei pe care până acum nu i-ați văzut sau de care poate nu ați auzit. Așadar, rămâneți pe Arad Obiectiv pentru a vedea ce urmează.

---

🔔 Următoarea parte iese în curând. Intră pe canalul nostru WhatsApp și primești notificare prioritar.