Uniunea Europeană discută un plan inedit: noile state care vor adera ar putea intra fără drepturi de vot depline, cel puțin până când blocul își va reforma modul de funcționare. Propunerea, aflată într-un stadiu incipient, urmărește să ofere un nou impuls procesului de extindere blocat de opoziția premierului ungar Viktor Orbán și a altor lideri, potrivit unei analize realizate de POLITICO și citate de News.ro.
💡 Un compromis între extindere și reformă
Ideea este susținută de guvernele pro-extindere, precum cele din Austria și Suedia, și ar permite țărilor candidate – între care Ucraina, Republica Moldova și Muntenegru – să beneficieze de avantajele aderării, fără a avea, temporar, drept de veto asupra deciziilor europene.
Potrivit sursei citate, statele noi ar obține drepturi depline abia după ce Uniunea ar implementa reforme menite să limiteze blocajele provocate de actualul sistem al unanimității.
🗣️ „Viitorii membri ar trebui să renunțe la dreptul de veto până la reformele instituționale cheie”, a declarat Anton Hofreiter, președintele Comisiei pentru afaceri europene a Bundestagului german. Acesta consideră că extinderea nu trebuie „încetinită de state membre care blochează reformele”.
⚔️ Orbán și dreptul de veto – principalul obstacol
Propunerea este văzută de diplomați ca un mod de a ocoli blocajele impuse de Budapesta, fără a fi nevoie de modificarea tratatelor UE, un proces dificil și adesea imposibil politic.
Astfel, Comisia Europeană ar putea continua negocierile de extindere fără aprobarea unanimă a celor 27 de state, evitând repetarea situațiilor în care Ungaria a folosit dreptul de veto pentru a amâna decizii-cheie, inclusiv în cazul Ucraina–UE.
🌍 Extinderea, o miză geopolitică anti-Rusia
Extinderea este considerată unul dintre cele mai puternice instrumente geopolitice ale Uniunii în fața influenței ruse.
„Dacă UE nu își intensifică eforturile, vom pierde teren în fața altor actori”, avertizează Claudia Plakolm, ministrul austriac pentru Europa, citată de News.ro.
Oficialii de la Bruxelles insistă că integrarea Ucrainei și Moldovei ar trebui să aibă loc până în 2030, însă opoziția unor state membre și creșterea sprijinului pentru partidele populiste fac procesul dificil.
🤝 Summit la Londra pentru Balcanii de Vest
Miercuri, liderii din Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia se vor reuni la Londra pentru un summit în cadrul Procesului de la Berlin, menit să stimuleze cooperarea regională și să pregătească extinderea UE în această zonă.
În ciuda presiunilor și apelurilor la unitate, mulți lideri europeni rămân rezervați. Cancelarul german Friedrich Merz a sugerat recent că aderarea Ucrainei nu se va produce înainte de 2034, odată cu finalul actualului buget multianual al Uniunii.
🔗 Articolul complet, cu analiza integrală și declarațiile oficialilor europeni, poate fi citit pe News.ro.
