România se pregătește pentru o nouă creștere a salariului minim în 2026, măsură care vine ca urmare a directivei europene privind veniturile corelate cu costul vieții și productivitatea. Însă, potrivit economistului Christian Năsulea, decizia ar putea avea consecințe neașteptate. Într-o declarație oferită pentru Digi24, profesorul de economie mondială avertizează că, în contextul românesc, o asemenea măsură riscă să fie percepută ca „o nouă încercare de a crește taxa de protecție”.
⚖️ Salariul minim – între uniformizare și realități regionale
Economistul Christian Năsulea nu susține impunerea unui salariu minim unic la nivel național, argumentând că „diferă extraordinar de mult condițiile din interiorul țării”. El consideră că o soluție mai echilibrată ar fi modelul aplicat în Germania, unde salariile minime sunt stabilite pe ramuri și regiuni, în urma negocierilor dintre angajatori și angajați.
„Ca economist, nu sunt neapărat cu ideea că ar trebui să impunem un salariu minim. Aplicând un salariu minim la nivelul unui teritoriu foarte vast, ignorăm diferențele economice. Politicienii se folosesc de această creștere pentru a transmite mesajul că fac ceva pentru oamenii sărmani – ceea ce nu este neapărat adevărat”, a declarat Năsulea la Digi24.
El a adăugat că, în regiunile mai sărace, precum Vaslui sau Mehedinți, o creștere a salariului minim ar putea duce la pierderi de locuri de muncă, în loc să ajute angajații.
💬 „O nouă taxă de protecție, nu o măsură socială”
Profesorul de economie avertizează că, în România, discuția despre salariul minim va fi „interpretată de foarte mulți oameni ca fiind o nouă încercare de a crește taxa de protecție”.
El subliniază că una dintre marile probleme este legislația privind munca part-time, eliminată în ultimii ani:
„În România nu poți lucra part-time, pentru că trebuie să ți se plătească toate contribuțiile ca pentru o normă întreagă. Aceasta face ca salariul minim să fie perceput ca o taxă de protecție, pentru că ți se impune nivelul minim al taxelor, nu raportat la oră, ci la lună.”
Potrivit lui Năsulea, efectul real al acestor măsuri nu este întotdeauna creșterea nivelului de trai, ci îngreunarea mediului de afaceri și scăderea competitivității pentru micii antreprenori.
🇪🇺 Directivele europene și contextul politic din România
Directiva europeană privind salariul minim adecvat impune statelor membre să asigure venituri corelate cu productivitatea și costul vieții, în încercarea de a reduce decalajele economice din UE. Totuși, implementarea acestei măsuri ridică provocări în țările cu disparități regionale puternice, precum România.
Diferențele sunt evidente: dacă în Bulgaria salariul minim este în jur de 500 de euro, în Luxemburg depășește 2.500 de euro. România se află undeva la mijloc, însă presiunea asupra companiilor mici și mijlocii este mult mai mare decât în economiile dezvoltate ale Uniunii.
💼 Bolojan: „Economia se sprijină pe investițiile private”
Premierul Ilie Bolojan a intervenit și el în dezbatere, subliniind rolul investițiilor private în economia națională.
„Cei care lucrează în companiile private duc ţara noastră în spate, pentru că fiecare plăteşte un impozit şi din aceste venituri putem face investiţii”, a declarat premierul, aflat la inaugurarea unei companii germane la Oradea.
Declarația vine în contextul tensiunilor din coaliția de guvernare, unde social-democrații susțin majorarea salariului minim, în timp ce partenerii liberali atrag atenția asupra efectelor economice negative.
Pentru salariați, o nouă majorare ar aduce un câștig net de aproximativ 40 de lei, dar pentru mediul de afaceri și bugetul de stat, impactul ar putea fi semnificativ.
