Înțelepciunea populară spune că bețivii și copiii spun întotdeauna adevărul. Filtrul care ne face să ne calculăm fiecare vorbă în funcție de efectul pe care-l anticipăm, este îndepărtat chimic în cazul primilor, alcoolul fiind un dezinhibant, iar în cazul celor din a doua categorie, el încă nu este încă format. La un astfel de adevăr frust a fost supus și antrenorul UTA-ei Mircea Rednic, când sâmbătă la antrenamentul desfășurat pe terenul lui Sorin Botiș, un copil l-a interpelat direct, franc, cu întrebarea din titlu, fără să țină cont de palmaresul internațional al fotbalistului Mircea Rednic sau de orgoliul său de antrenor care a câștigat două campionate. Și, cu siguranță că întrebarea de mai sus, este cea cu adevărat vie și vibrantă inclusiv în mințile și sufletele celor care public fac scut în jurul antrenorului, cerând să fie lăsat să lucreze „în liniște“. Pentru că, până la urmă, UTA are 5 meciuri pe teren propriu în acest campionat și n-a câștigat niciunul. Ce-i drept, nici n-a pierdut vreunul, dar pentru o echipă care se află în al cincilea sezon de primă ligă, care a încheiat campionatul trecut în prima jumătate a clasamentului, la ușa play-off-ului și, mai ales, care beneficiază de susținerea și pasiunea pe care o are UTA la meciurile de pe teren propriu, este mult prea puțin.
Bănuim că și Mircea Rednic este conștient că timpul scuzelor și explicațiilor s-a încheiat. Lipsa atacantului care tot vine și nu mai ajunge, jocul (chipurile) bun trădat dar fie de greșeli de arbitraj, fie de lipsă de concentrare, valoarea adversarilor, toate acestea au fost niște ulcioare care au mers cât au mers la apă dar s-au spart. Dacă astăzi împotriva Politehnicii Iași, UTA nu obține victoria, probabil că în mare măsură își va pune cruce ambițiilor de a reuși în acest sezon ceva mai mult decât să lupte pentru evitarea retrogradării. Orice alt rezultat decât victoria astăzi ar însemna certificatul de faliment al strategiei de schimbare masivă a lotului dar și o reflectare a mediocrității generale a clubului. În plus, lucrul poate cel mai trist, ratarea victoriei astăzi ar însemna foarte probabil o ruptură greu de reparat între echipă și public, public care până acum a „mârâit“ pe la colțuri dar, contrar plângerilor antrenorului, a evitat să pună cu adevărat presiune, în ciuda nemulțumirii justificate. Și așa, entuziasmul din sezoanele trecute a început să se dilueze din cauza incapacității acestui club de a evolua, încă o alunecare în smârcurile retrogradării, cu o echipă formată din jucători care, în marea lor majoritate, nu pot sau nu știu să creeze o conexiune cu suporterii, ar fi fatală pentru tot ceea ce ne-am obișnuit să numim, atmosfera specială de la Arad.
Așadar o misiune extrem de importantă astăzi pentru Mircea Rednic și jucătorii săi, care din multe puncte de vedere sunt cu spatele la zid. Însă ei sunt cei care s-au așezat singuri în această poziție și intră în atribuțiile și obligațiile lor să găsească fandările și mișcările de spadă care să-i scoată din încercuire. Antrenorul spune că nu mai (?!) vrea spectacol ci vrea victoria în orice condiții. Este o declarație curioasă pentru că dacă „Puriului“ i se pare că până acum echipa sa a făcut „spectacol“, cauză pentru care a pierdut punctele, înseamnă că are o imagine cu totul particulară asupra jocului echipei sale. Nu strâmbăm din nas la scenariul unei victorii norocoase, dar primele 9 etape ale sezonului ne-au arătat că norocul proverbial al lui Rednic din sezonul trecut s-a cam epuizat, sau cel puțin nu-l mai ajută decât să obțină remize din penalty-uri făcute cadou de adversari. Pentru victorie e nevoie de mai mult: e nevoie ca UTA să joace ca o echipă gazdă, atât ca atitudine cât și din punct de vedere tactic, e nevoie să aibă trasee funcționale până în careul advers, e nevoie de mai multă personalitate și responsabilitate din partea jucătorilor, poate e nevoie și de ceva scheme inteligente și bine executate prin care să reușim să creăm pericol la fazele fixe… astea sunt lucruri normale, care intră în „fișa postului“ unei echipe, nu elemente de spectacol, că nu avem pretenții la pase cu călcâiul, biciclete sau goluri din foarfecă.
Sigur că meciul nu va fi neapărat ușor. Când ești în prima ligă, niciun meci nu e ușor, mai ales într-o perioadă a campionatului în care niciuna dintre echipe nu are circumstanțe de a se resemna. Politehnica Iași e o echipă care și-a numit de curând un antrenor experimentat, pe Emil Săndoi, este o echipă care în acest sezon a învins FCSB în deplasare și Universitatea Craiova, chiar etapa trecută, dar în același timp este o echipă care nu are alte pretenții decât supraviețuirea în prima ligă și care se află cu doar două puncte deasupra UTA-ei în clasament. Dacă într-o situație limită, nici o echipă de asemenea categorie nu reușești să învingi acasă, este clar că pretențiile și așteptările pe care le avem de la UTA acestui sezon nu pot fi decât extrem de limitate, invers proporțional cu temerile și angoasele ce ne vor aștepta.
UTA va aborda meciul de astăzi fără Iliev și Tsouka accidentați. De asemenea, Câmpanu și Imoh sunt incerți din cauza unor probleme medicale, iar Zsori, încă incomplet pregătit, ar fi o variantă viabilă doar pentru o intrare în teren pe parcursul meciului. Are și Politehnica o absență foarte importantă, este vorba despre căpitanul Bordeianu, suspendat pentru cumulul de cartonașe galbene iar Todoroski și Marchioni sunt incerți din cauze medicale. Meciul va beneficia de arbitrajul celui mai bun central român în activitate, Kovacs Istvan din Carei. Partida începe la ora 18:00 și, pentru cei care nu vor fi pe stadion, ea va putea fi urmărită pe posturile Digi Sport 1 și Prima Sport 1 iar pentru cei care nu pot fi nici în fața televizoarelor, publicația noastră oferă cele mai importante informații despre meci, în format live text.
