Două știri „importante“ au făcut ieri valuri în grupurile suporterilor utiști de pe rețelele de socializare. În ordine cronologică, este vorba despre anunțul semnării de către UTA a unui contract cu atacantul argentinian de origine croată Augustin Vuletich și apoi de numirea lui Alexandru Meszar în Comitetul Executiv al FRF. Să le luăm pe rând.
Noul atacant al Bătrânei Doamne împlinește luna viitoare frageda vârstă de 33 de ani, o etate la care are tot viitorul în față, iar UTA, cunoscut fiind ca un club care pune mult preț pe tineri, i-a oferit șansa de a-și construi un viitor frumos în Europa. Vorbim evident despre cariera de avocat, carieră pe care Vuletich și-o poate pune pe roate la Arad după ce curând a absolvit cursurile unei facultăți de profil din țara sa. Cât despre fotbal, cifrele vorbesc de la sine despre așteptările pe care le putem avea de la noul atacant: în 15 sezoane jucate în fotbalul profesionist, Vuletich a bifat doar două în care a reușit să marcheze mai mult de 10 goluri. În 2016-2017 a marcat 11 goluri pentru columbienii de la Rionegro Águila respectiv mexicanii de la Tiburones Rojos de Veracruz (bine, 3 dintre goluri au fost marcate într-o competiție a echipelor secunde dar să nu fim prea chițibușari cu astfel de detalii), iar în 2021 a punctat de 12 ori pentru Independiente Medellin. În rest câte 4-5 reușite pe sezon iar în ultimii trei ani, cifrele sale sunt de-a dreptul fantastice: un gol în 2022, un gol în 2023 și 2 goluri în 2024 (semn că totuși forma sa e pe un trend ascendent), și 0 în dreptul paselor decisive. Totuși, constatăm o rată foarte bună a cartonașelor galbene luate în carieră, 39 de avertismente la 50 de goluri marcate, lucru care va genera probabil o concurență acerbă și interesantă cu Jordan Kadiri. Vuletich vine la UTA pentru a-l face uitat pe un alt fotbalist care, descins din puternicul campionat al Nepalului, a scris istorie în tricoul Bătrânei Doamne: Imoh Ezekiel.
Tot ieri am mai primit o veste senzațională pentru UTA: Alexandru Meszar a fost ales de către cluburile din Superliga, ca unul dintre reprezentanții lor în comitetul executiv al FRF. Ne face o mare plăcere să constatăm că la nivelul de vârf al fotbalului românesc, valorile pe care le propune clubul UTA încep să fie recunoscute și apreciate la adevărata lor valoare. Meritele incontestabile ale conducătorului UTA-ei l-au propulsat în această funcție de onoare: evitarea cu succes a asumării scriptice a funcției de conducător, succesul managerial de a avea constant un buget de cheltuieli mai mare decât cel al veniturilor, balanța mereu înclinată către banii publici atrași în comparație cu cei proveniți din surse private, plus tendința în creștere în ultimul an de a rosti povești vânătorești prin studiourile publicațiilor online în special. Sunt calități care vădesc maturizarea acestui conducător, care de la pretenția exotică din momentul promovării în urmă cu 4 ani, de a reprezenta un personaj atipic în fotbalul românesc, a trecut treptat și cu succes la politica alinierii, așezând clubul pe o treaptă bine definită în ierarhia nescrisă a fotbalului românesc. Alexandru Meszar îl înlocuiește în această funcție pe un alt predecesor greu, Daniel Niculae, al cărui loc a rămas vacant datorită scrupulelor unui patron cu idei „revoluționare“, care a văzut în calitatea acestuia de cercetat penal, nu un atu în cercurile exclusiviste ale fotbalului românesc ci, curios lucru, un dezavantaj, motiv pentru care l-a îndepărtat din funcția pe care o deținea la Rapid.
Cele două evenimente completează foarte bine momentul de glorie prin care trece în acest moment clubul UTA: a revenit pe locul 8 (la doar o poziție de cea mai bună performanță din ultimii 50 de ani), entuziasmul din jurul echipei este la cote fără precedent, iar mâna de huligani plătiți care dezbină și agită permanent apele în jurul clubului, a fost pusă la colț pe coji de nucă. Ura!
p.s. Probabil că unora tonul ironic al acestui material o să li se pară superficial și deranjant. Din punctul nostru de vedere, comicul grotesc al fotbalului românesc, față de care UTA nici măcar nu mai încercă să facă notă discordantă, barem prin păstrarea unei aparențe de decență, normalitate și bună-cuviință (că deja moralitate și profesionalism e prea mult), ne pun în situația de a reflecta realitatea în ton cu ceea ce ea degajă. Luarea (prea) în serios a unui spectacol de circ este ea însăși o formă de manipulare.
bai da esti efectiv penibil! oricum esti tu penibil in viata de zi cu zi!
astept sa fie publicat, nu cenuzurat, pt ca voi sunteti presa serioasa
Felicitări pentru articol, dar din pacate vor fi foarte putini acei ce vor reuși sa înțeleagă “ ce a vrut sa spună autorul”. Tot respectul meu pentru “baietii in negru “ care nu urmăresc meciul ca cei din tribune , ei doar cânta in picioare …nu stau jos , iar noi cei din peluza ii respectam si suntem alături de ei !!!
Bravo.
Mai bine haz de necaz decât sare pe rană că xcum n-o să-ți corectezi câinele cu trasu’ de urechi.
HaHa