Ziua Internațională a Libertății Presei (World Press Freedom Day) este celebrată anual pe data de 3 mai și un moment de reflecție asupra principiilor fundamentale ale libertăților de exprimare și asupra importanței unei prese libere, independente și pluraliste. Această zi a fost proclamată în anul 1993 de către Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, la inițiativa UNESCO, în urma Conferinței de la Windhoek (Namibia), unde jurnaliști africani au adoptat o declarație puternică în favoarea libertății presei.
Scopul acestor zile este multiplu: să reamintească guvernelor obligația de a respecta și promova libertatea de exprimare; să îi susțină pe jurnaliști care riscă viața sau libertatea pentru a transmite adevărul; și să educe publicul cu privire la rolul crucial pe care să preia îl joacă într-o societate democratică.
Libertatea presei este un pilon esențial al democrației. Ea permite cetățenilor să fie informații, să exprime opiniile și să decidă în cunoștință de cauză. O presă liberă este, totodată, un mijloc de control asupra puterilor, aducând în lumină abuzuri, corupție sau încălcări ale drepturilor omului. În lipsa acesteia, societățile devin vulnerabile la manipulare, propagandă și autoritarism.
În fiecare an, UNESCO alege o temă pentru Ziua Internațională a Libertății Presei, punând accent pe o provocare sau dimensiune specifică a presei contemporane. De exemplu, în anii recenți, temele au inclus impactul crizelor globale asupra jurnalismului, rolul presei în combaterea dezinformării sau siguranța jurnaliștilor în mediul digital.
Tema Zilei Internaționale a Libertății Presei din acest an, 2025, este „Reportaj în noua lume curajoasă: Impactul inteligenței artificiale asupra libertății presei și mass-media„. Această temă evidențiază influența profundă a inteligenței artificiale (IA) asupra jurnalismului și libertății presei, subliniind toate oportunitățile, cât și provocările pe care le prezintă tehnologiile emergente în domeniul mass-media.
În cadrul acestui temei, Conferința Globală a Zilei Internaționale a Libertății Presei din 2025, organizată de UNESCO, va explora modul în care IA afectează fluxul liber al informațiilor, independența mass-media și diversitatea opiniilor. Obiectivele principale ale conferinței includ:
- Evaluarea impactului IA asupra pluralismului și independenței mass-media
- Promovarea utilizării etice a sistemelor de IA în operațiunile media
- Consolidarea colaborării între părțile interesate pentru a sprijini un mediu favorabil libertății presei în era digitală.
Evenimentul principal va avea loc pe 7 mai 2025 la Bozar, Centrul pentru Arte Frumoase din Bruxelles, și va include discuții despre rolul transformator al IA în generarea conținutului, analizelor și diseminare, precum și provocările etice și problemele legate de dezinformare și părtinire pe care le introduce.
În mod tradițional, cu ocazia acestei zile, au loc evenimente internaționale, conferințe, dezbateri, expoziții și campanii de conștientizare. Se acordă și Premiul Mondial pentru Libertatea Presei UNESCO/Guillermo Cano, numit după un jurnalist columbian asasinat pentru că a denunțat cartelurile de droguri.
Din păcate, în multe părți ale lumii, libertatea presei este amenințată. Jurnaliștii sunt intimidați, arestați sau chiar uciși pentru activitatea lor. În unele țări, controlul politic asupra presei este o realitate, iar autocenzura devine o necesitate pentru supraviețuire. Tehnologiile moderne au adus noi provocări, precum dezinformarea, discursul instigator la ură sau supravegherea abuzivă a jurnaliștilor.
Conform Indicelui Libertății Presei 2024 realizat de organizația Reporteri Fără Frontiere (RSF), situația libertății presei variază semnificativă la nivel global. Au fost evaluate 180 de țări și teritorii, clasându-le în funcție de pluralism, independență, mediu și autocenzură, cadrul legislativ și securitatea jurnaliștilor. România se situează pe locul 49 din 180 în clasamentul RSF. Deși există o diversitate media și investigații jurnalistice relevante, persistă probleme legate de presiuni asupra jurnaliștilor, lipsa transparenței în finanțarea mass-media și influența politică asupra conținutului editorial.
Țările cu cea mai mare libertate a presei. Țările nordice domină clasamentul, fiind recunoscute pentru mediul favorabil jurnalismului:
Norvegia se menține pe poziția de lider pentru al 22-lea an consecutiv. Este urmată de Danemarca, Suedia, Estonia și Finlanda. Aceste țări oferă un cadru legal solid, protecție pentru jurnaliști și un peisaj media pluralist, fiind considerate exemple de bune practici în domeniul libertății presei.
La polul opus, anumite țări se confruntă cu restricții severe asupra presei, caracterizate prin cenzură, intimidare și lipsa protecției pentru jurnaliști:
Eritreea – ocupă ultimul loc (180), fiind considerată o „zonă nereglementată legal pentru mass-media”. Mai sunt în acest clasament: Coreea de Nord, Iran, Turkmenistan, Myanmar, China – cunoscută pentru cenzură strictă și cel mai mare număr de jurnaliști încarcerați sau Vietnam. În aceste țări, libertatea presei este practic inexistentă, iar jurnaliștii se confruntă cu riscuri majore în exercitarea profesiei. Nici nu vrem să ne amintim, dar nu trebuie să uităm, situația presei în România înainte de decembrie 1989.
Pentru publicul larg, Ziua Libertății Presei este o invitație la vigilență și solidaritate. Este important să nu întrebăm cine controlează informația, cum putem distinge între știri reale și false și ce putem face pentru a proteja prezența liberă în comunitățile noastre.
 este celebrată anual pe data de 3 mai și un moment de reflecție asupra principiilor fundamentale ale libertăților de exprimare și asupra importanței unei prese libere, independente și pluraliste.){kind=link}