Ziua Unirii Principatelor Române, sărbătorită anual la 24 ianuarie, marchează unul dintre cele mai importante momente din istoria României moderne. La această dată, în anul 1859, a avut loc unirea Moldovei cu Țara Românească, prin alegerea aceluiași domnitor, Alexandru Ioan Cuza, în ambele principate. Evenimentul este cunoscut și sub numele de „Mica Unire”, deoarece a reprezentat primul pas decisiv către formarea statului național român unitar.
Sâmbătă, 24 ianuarie 2026, a fost sărbătoriră la Arad Ziua Unirii Principatelor Române. Evenimentul a avut loc pe platoul din fața Primăriei Municipiului Arad, unde au fost prezenți primarul Aradului, Călin Bibarț; prefectul județului Arad, Mihai Pașca; vicepreședintele Consiliului Județean Arad, Sergiu Bâlcea; Arhiepiscopul Aradului, Înaltpreasfinţitul Părinte Dr. Timotei Seviciu; reprezentanți ai M.A.P.N, ai M.A.I., ai Muzeului Județean Arad, ai altor instituții ale statului, ai partidelor politice, dar și cetățeni care au dorit să sărbătorească această zi.
Evenimentul a debutat cu intonarea Imnului Național, urmat de o slujbă religioasă oficiată de reprezentații Arhiepiscopiei Aradului, urmată de alocuțiuni ale reprezentanților instituțiilor statului, începând cu primarul Călin Bibarț. Evenimentul s-a încheiat cu o Horă a Unirii pe esplanada din fața Primăriei Arad în care sau prins mai mulți tineri îmbrăcați în costume populare. Vă reamintim că Unirea Principatelor Române este zi liberă națională din 2016.
“După Unirea Principatelor Române, Alexandru Ioan Cuza a creat armata națională. Armata a fost apoi dotată cu armament modern și instruită după noile principii ale războiului din acea vreme. Cuza a creat Poșta, Arhivele Naționale, sistemul telegrafic, sistemul de transport, practic a creat un sistem unitar pentru România”, a spus în alocuțiunea sa Dr. Sorin Bulboacă, managerul Complexului Muzeal Arad. “În plan extern Alexandru Ioan Cuza a fost sprijinit de Franța, condusă de împăratul Napoleon al III-lea, care ne-a susținut constant în acea perioadă. A urmat o vreme a reformelor fără precedent în istoria României. În câțiva ani de zile România și-a schimbat radical fața, au fost secularizate averile mănăstirilor grecești, aflate în România, a fost emisă o lege agrară care oferea pământ la peste 1.400.000 de țărani, o realizare extraordinară. Cuza a creat învățământul modern în România. Prin legea învățământului, învățământul primar devenea gratuit. Alexandru Ioan Cuza a înființat universitățile din Iași și București, având ca model de organizare modelul Sorbonei. De asemenea, Cuza a creat un Cod Civil și un Cod penal modern în care a eliminat orice urme de privilegii, pe care le avea până atunci boierimea. Cuza a creat un stat român modern, care a fost recunoscut ca atare în plan european”, a încheiat Sorin Bulboacă.
Contextul internațional al Unirii Principatelor Române a fost unul favorabil acestui act. După Războiul Crimeii (1853–1856), marile puteri europene au fost nevoite să reevalueze situația Principatelor Române, aflate sub suzeranitate otomană, dar influențate puternic de Imperiul Rus. Tratatul de la Paris din 1856 a permis consultarea populației prin Adunările ad-hoc, care au exprimat dorința clară a românilor pentru unire și autonomie. Deși marile puteri au acceptat doar o unire parțială, cu instituții separate, liderii politici români au găsit o soluție ingenioasă pentru a depăși aceste restricții.
Astfel, la 5 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859, a fost ales și în Țara Românească. Această dublă alegere a consfințit, de facto, unirea celor două principate. Cuza a devenit simbolul speranțelor românilor pentru modernizare, reformă și independență.
Domnia lui Alexandru Ioan Cuza (1859–1866) a fost marcată de reforme esențiale pentru modernizarea statului: secularizarea averilor mănăstirești, reforma agrară, reforma învățământului și reorganizarea administrației și justiției. Aceste măsuri au pus bazele unui stat modern, orientat spre valorile europene, în ciuda opoziției interne și a presiunilor externe.
Ziua Unirii Principatelor Române este astăzi un prilej de reflecție asupra solidarității, unității și identității naționale. Ea ne amintește că voința politică, inteligența diplomatică și dorința comună a poporului pot transforma idealurile în realitate. Fără Unirea din 1859, Marea Unire de la 1918 nu ar fi fost posibilă. De aceea, 24 ianuarie rămâne o piatră de temelie în istoria României și un simbol al începutului drumului spre statul român modern.
