9319 spectatori au asistat aseară pe Arena „Francisc Neuman“ la partida dintre UTA și Rapid, aproximativ 700 dintre ei fiind suporteri ai echipei oaspete. Din păcate nici de data aceasta nu s-a jucat cu casa închisă (deocamdată în acest sezon UTA nu a avut niciun sold-out) dar stadionul a fost aproape plin iar atmosfera una de mare meci. Cele mai multe locuri goale au fost la peluză, dar nu la cea a galeriei arădene, așa cum au existat numeroase temeri, ci în Peluza Sud în sectorul rezervat copiilor de la cluburile din județ, probabil vremea rece și ploioasă plus ora târzie pentru un meci în timpul săptămânii afectând prezența acestora.
Așa cum spuneam, până la urmă Peluza „Iosif Petschovschi“ s-a umplut, probabil mulți dintre cei care au populat-o pe ultima sută de metri achiziționându-și bilete de la stadion. Numărul mare de locuri goale care erau vizibile în harta evenimentului de site-ul iabilet.ro i-a făcut însă pe ultrașii Bătrânei Doamne să renunțe la scenografia planificată, de teama unui eșec. Chiar și așa însă peluza a fost colorată și vie, ca de obicei, încurajările venite din acea zonă a stadionului neoprindu-se niciun minut de la startul până la finalul partidei. La fel s-a întâmplat și în sectorul oaspeților, unde galeria Rapidului, susținută și de un contingent de suporteri timișoreni, a cântat non-stop. Nici tribunele nu s-au lăsat mai prejos, contribuind și ele acustic la o ambianță frenetică, ce a alimentat ardoarea cu care s-a jucat în teren.
Din păcate, la fel ca întotdeauna când cele două galerii se află față în față, s-a trecut cu mult și bariera decenței. Scandările și mesajele scabroase venite din peluza oaspeților au primit ca răspuns scandări și bannere cu tentă rasistă, „creații“ ale ambelor tabere care nu pot fi reproduse în acest material. Dincolo de prostul gust al acestor schimburi de „amabilități“ am mai remarca și faptul că ele deja sunt atât de uzitate încât nici măcar scopul insultător nu mai poate fi bifat, ele intrând deja mai mult în categoria banalului. Nimeni nu-și dorește ca meciurile de fotbal, mai ales cele încărcate de orgolii, să se transforme în evenimente de salon, însă parcă anul în care suntem ar necesita o ridicare a nivelului și în ceea ce privește aceste confruntări dintre rivali.
Trecând într-un registru total opus, să remarcăm fair-play-ul desăvârșit în care s-a ținut momentul de reculegere în memoria fostului fotbalist al Bătrânei Doamne, Eugen Pojoni, plecat dintre noi la începutul acestui an. Nu s-a auzit niciun sunet pe stadion în timpul acestui moment, lucru care ne-a dus cu gândul în mod natural la afinitățile britanice pe care UTA ca și club precum și suporterii ei le manifestă. De asemenea emoționant a fost și momentul loviturii de începere executate simbolic de către fostul jucător al ambelor echipe (dar mai cu seamă al Aradului), Ioan Țîrban. Acesta a fost aplaudat la scenă deschisă și a primit câte un tricou cadou din partea ambelor echipe.
Tot la capitolul fair-play trebuie trecută și demnitatea cu care suporterii arădeni au primit înfrângerea. Utiștii au acceptat superioritatea adversarului și au apreciat spiritul de luptă al favoriților, motiv pentru care aceștia au fost aplaudați și încurajați atât de galerie cât și de restul stadionului în drumul lor spre vestiare. Sigur, nu același tratament l-a avut arbitrul Sebastian Colțescu, penalty-ul acordat de acesta oaspeților în minutul 40 transformându-l în inamicul public numărul 1, în special al suporterilor de la Tribuna 1, care i-au adresat diferite și felurite urări la intrarea pe tunel.
Mai jos puteți urmări câteva dintre cele mai interesante instantanee surprinse aseară de către colega noastră Claudia Carp.
