sâmbătă, 13 iulie, 2024

UTA a rezistat. Uneori scopul scuză mijloacele

Distribuie articolul

„În primele 6 etape, până la prima pauză competiţională, trebuie să rezistăm şi să facem puncte cum putem”. Acesta era mesajul lui Mircea Rednic înainte de startul campionatului, antrenorul UTA-ei fiind conştient că în primele etape va avea la dispoziţie o echipă cu probleme de omogenizare şi de ordin fizic şi care nu se va putea exprima la un nivel foarte bun. Ei bine, asta este ceea ce a făcut UTA aseară. Dacă în primele 3 etape Bătrâna Doamnă a început de fiecare dată bine pentru ca apoi să se deşire precum un ghem pe parcursul meciului, în faţa Iaşiului băieţii Puriului au rezistat şi au conservat până la final avantajul luat în minutul 8, trecându-şi în cont prima victorie a sezonului.

37%-63% posesie, 3-15 şuturi la poartă, 1-4 şuturi pe poartă… sunt cifre care vorbesc cât se poate de explicit despre cum s-a desfăşurat meciul de pe Arena „Francisc Neuman”, unul pe care privindu-l, parcă ne bântuia una dintre propoziţiile preferate ale fostului antrenor Laszlo Balint: „trebuie să ştim să suferim”. Şi parcă niciodată UTA nu a suferit pe teren propriu atât de mult în faţa unei echipe de nivel similar cu al ei. Singurul lucru important este însă că a făcut-o cu folos.

UTA a jucat ofensiv şi a încercat să pună probleme atât cât au ţinut-o bateriile, adică aproximativ 30 de minute. Impulsionată de un Rodrigues care chiar pare un transfer reuşit, echipa lui Rednic a atacat cu precădere pe partea dreaptă, de acolo venind şi unicul gol al meciului, marcat de Fabry. A fost a doua reuşită consecutivă a UTA-ei în care beneficiază de devierea decisivă a unui adversar; dar norocul face şi el parte din joc. A fost şi singura ocazie clară pe care echipa lui Rednic şi-a creat-o, altfel acţiunile ofensive fiind destul de fragile, în primul rând din cauza faptului că nu există încă înţelegere între jucători, care nu-şi anticipează unii altora mişcările.

Treptat însă UTA a cedat mijlocul terenului şi nu l-a mai recuperat până la finalul paridei. Spre lauda ei însă echipa lui Rednic s-a apărat foarte organizat şi eficient. Rodrigues a arătat că are şi calităţi defensive, Markov a făcut primul lui meci bun la UTA, Carp a jucat impecabil rolul de număr 6, plasamentul şi deposedările lui fiind o componentă esenţială în rezistenţa redutei roş-albe, iar înconjurat de fotbalişti care şi-au făcut profesionist treaba, Benga a redevenit fundaşul de fier pe care-l ştiam. Fără să trebuiască să astupe găuri în jurul lui, căpitanul din sezonul trecut s-a putut concentra pe marcajul la Vojtus iar atacantul Iaşiului nu a existat în acest meci. De remarcat, tot în contextul jocului defensiv, importanţa rolului de pivot jucat de Cooper, puternicul atacant câştigând aproape toate duelurile pentru mingile aruncate în faţă din apărarea noastră şi de asemenea, obţinând lovituri libere care au tăiat jocul adversarilor şi au obţinut timp de respiro pentru colegii din defensivă.

Evident însă că atunci când eşti dominat pe o perioadă atât de lungă de timp, inevitabil apar şi ocaziile de gol pentru adversari. Din fericire însă, la fel ca în meciurile precedente, Florin Iacob a fost la înălţime, salvând UTA din două situaţii foarte periculoase: prima dată la lobul lui Phelipe, pe care l-a scos de sub transversală iar apoi, imediat după pauză, la trasorul lui Roman, respins de asemenea cu o intervenţie excelentă. Şi, când atât defensiva cât şi portarul au fost învinşi, a intervenit din nou şansa, la faza în care Phelipe a demontat ca pe lego apărarea noastră, l-a fixat pe Iacob dar a trimis milimetric pe lângă poartă. Remarcabil e însă faptul că aceasta din urmă a fost singura ocazie pe care oaspeţii şi-au creat-o în interiorul careului, celelalte venind din şuturi de la distanţă; iar asta e încă o bilă albă pentru Benga & co.

UTA putea avea probleme serioase însă în ultima jumătate de oră. Rând pe rând Cooper, Carp şi Markov au cedat din punct de vedere fizic şi au trebuit să fie înlocuiţi. Cu Leidsman în teren UTA n-a mai ţinut de mingea nici cât până atunci, Freitas a fost sub nivelul lui Carp şi probabil că încă mai are nevoie de timp de adaptare iar fundaşi centrali nu prea mai avem, astfel că Rednic a improvizat cu Aly în centrul apărării. Din fericire însă şi ieşenii terminaseră deja benzina, în special cei doi jucători responsabili cu panica în careul advers: Phelipe şi Roman. În faţa unei echipe neputincioase, UTA a gestionat cu calm, inteligenţă şi pragmatism finalul de meci ba chiar putea să dea şi lovitura de graţie dacă noul intrat Cristi Mihai ar fi găsit în avanposturi şi colegi care să-i fructifice două recuperări foarte bune care au pus echipa noastră pe contra-atac.

Aşadar o victorie pragmatică, obţinută prin valorificarea la maxim a resurselor pe care echipa le are în acest moment. Trebuie să fim conştienţi însă că dacă UTA ar fi întâlnit ieri un adversar un pic mai valoros, rezultatul putea fi uşor altul. Dacă şi ultimele transferuri se vor dovedi decente din punct de vedere al calităţii jucătorilor, putem spune că UTA începe să îşi creioneze un lot care să arate cumva, măcar în privinţa primului 11. Însă Rednic mai are mult de lucru la omogenizare şi mai ales la partea de pregătire fizică. Este puţin îngrijorător faptul că la acest ultim capitol, în ciuda afirmaţiilor antrenorului, nu prea se vede un progres evident, UTA având în continuare jucători care nu pot funcţiona mai mult de o repriză. Din fericire amânarea meciului cu Farul îi oferă lui Rednic două săptămâni în care poate lucra. După acestea însă echipa va trebui să arate o altă faţă, nu de alta dar urmează o serie de meciuri foarte grele, cu Universitatea Craiova, FCSB şi Sepsi.

Distribuie articolul

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Din aceeași categorie

Noutăți