În ultima zi din Florar, la Sala Galla din incinta complexului Continental Astoria a fost organizat un „Târg de Carte” inedit în Arad. Organizat la Salon Gutenberg, a fost un pretext pentru lansarea volumelor „Bucătura ca bagaj local” și „In/Out cu mine, Out/In înafara mea”, semnate de Florica R. Cândea.
Invitații la eveniment au fost rugați să aducă fiecare câte cinci cărți, proprii sau din biblioteca personală. Peste 200 de cărți au fost astfel expuse pe standul amenajat în incinta sălii Galla, de unde și denumirea de „Târg de carte”, iar fiecare invitat a putut apoi să-și aleagă una sau mai multe cărți. Cărțile rămase, după ce fiecare și-a ales ce a dorit, vor fi donate unei biserici din Vârșeț, Serbia prin intermediul dlui Teodor Groza Delacodru, prezent la acest inedit eveniment.
Toți invitații au putut servi o masă cu un meniu tradițional din Macea, iar înainte de masă, dar și în timpul servirii mesei, invitații au citit poezii din creațiile proprii sau au povestit diferite amintiri sau întâmplări cu scriitori. A fost o atmosferă intimă, destinsă, ușor emoționantă, cu invitați din Serbia, dar și din Belgia sau de la Cluj-Napoca.
Au fost prezenți la acest Târg de Carte organizat de Salonul Gutenberg: Diana Șimonca Oprița, Sorina Groza, Stelian Groza, Teodor Groza Delacodru, Eugeniu Criste, Maria Criste, Eugenia Ponta Pete, Vasile Marcu, Carmen Marcu, Paul Krizner, Valeriu Ilica, Marius Grec, Florica Mureșan, Augustin Mureșan, Ioana Crișan, Celus Ciobanu, Bianca Avădanei, Nora Avădanei, Lucia Bibarț, Mira Odagiu, Iuliana Pintea, Ioan Matiuț, Adrian Ponta, Liviu Nadiș, Monica Ligia Mateiu, Marius Balo, Sandu Crișan, Ioan Tuleu, Eugen Pădurean, Dumitru Paina, Mircea Irimescu, Adina Matei, Livia Ciupav, Ioana Nistor, Carina Baba și Florica R. Cândea.
Secretariatul tehnic al evenimentului a fost format din Eugenia Ponta Pete (moderator, președinte Casa de Cultură „Doru Ioan Petescu” Pecica, președinte Cenaclu „Lucian Emandi” Pecica), Ioana Nistor, Livia Ciupav și Mira Odagiu.
Salon Stamatiad. Al. T. Stamatiad, epigon al lui Macedonski, a lăsat o pagină scrisă în istoria culturală a Aradului, deoarece a înființat Salonul Literar (1925-1926), în urmă cu 100 de ani. Salonul Literar a avut 12 ediții și un suflu modernist. Promotor al Modernismului, Al. T. Stamatiad a reușit să adune în paginile publicației „Salonul literar”, 26 de numere, nume consacrate ale literaturii vremii: Eugen Lovinescu, Tudor Vianu, Elena Văcărescu, Aron Cotruș, Ion Minulescu, Al. Macedonski, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Perpessicius etc.
Salon Gutenberg. Florica R. Cândea a fost inspirată de AI. T. Stamatiad, înființând Salonul Gutenberg și revista „Gutenberg – Universul cărții”. În cei peste 15 ani de activitate, Florica R. Cândea a reușit să transforme Salonul într-o familie, iar revista, cu apariție trimestrială neîntreruptă, a ajuns la numărul 63. Evident, fiecare ediție este unică, surprizele fiind la ordinea zilei, de fiecare dată.
Volumul “Bucătura, ca bagaj local” completează „patrimoniul imaterial” al localității Macea, din punct de vedere gastronomic și nu numai. Coperta este realizată după un desen semnat de Cristian D. Sida. Volumul cuprinde 200 de pagini, fiind structurat pe mai multe capitole: Cuvânt însoțitor. Argument; Generalități; Pădurea, ca bagaj local; Castelul, ca bagaj local; Rânduiala, ca bagaj local; Bucătura, ca bagaj local; Credențul, ca bagaj local; Cohălitul, ca bagaj local; Povestea, ca bagaj local; Pragul, ca bagaj local; Leacul, ca bagaj local.
Ca o madlenă care ne reamintește trecutul celor care știm cum arăta satul românesc de odinioară, ori ca o mașină a timpului pentru cei mai tineri, care doresc să cunoască mai multe despre rădăcinile lor, “Bucătura, ca bagaj local” este, cu siguranță, pentru unii dintre cititori, garanția reîntoarcerii în copilărie, iar pentru alții o călătorie spectaculoasă din care se vor întoarce transformați, „în fond, gastro-cultura este tot istorie, învelită în savoare, culoare și multă dragoste” (pag. 8), hrana fiind „o formă de comunicare” (pag. 8) – poate din acest motiv s-a dus în lume vestea că românii sunt foarte ospitalieri.
Așadar, acest volum ne vorbește despre „rădăcini”, după cum ne sugerează însuși copacul de pe copertă, cuprinzând detalii din viața măcenilor de altădată, cu ajutorul cărora putem reconstrui atmosfera în care trăiau românii de la graniță, în pace (și prietenie) cu toți, indiferent de etnie, armonia reprezentând un principiu de viață extrem de prețuit, dovadă delicioasele rețete ale românilor, maghiarilor și nemților, știute, dar și savurate de către toți măcenii, care, datorită acestui volum, au intrat în patrimoniul cultural arădean.
Motivul publicării volumului “In/Out cu mine, Out/In înafara mea” este precizat în Nota autorului: „Eu nu lucrez pentru gloria mea personală, ci lucrez pentru gloria geniului uman” (Traian Vuia). Am ales acest citat care (îmi) reprezintă aproape toată intenția vis-a-vis de conținuturile acestui nou volum. Jurnalismul cultural (prefețe, intervenții directe sau indirecte, note, prezențe, epistolar, jurnal, biografii ș.a. valorizează anume evenimente trecute, dar revenite în prezențe, în aserțiunea opțiunilor pe care le-ar dori oricine (fie cititor, fie autor). Am așezat vieți și documente în contexte inedite, iar toate punctele de vedere sunt personalizate într-un anume câmp al gândirii. Amestec de recenzii, idei, simple păreri sau șirag de evenimente, volumul nu curtează nume, ci le apreciază ierarhiile valorice.”
“Volumul, structurat pe patru planuri, cuprinde un Curriculum vitae original, 45 de Dialoguri neconvenționale, Poeme și un fragment dintr-un inedit Jurnal de călătorie. Planurile se îmbină, pe alocuri chiar se confundă, autoarea vrând parcă să transforme întreg volumul într-o metaforă a vieții”, a spus despre volumul „In/Out cu mine, Out/In înafara mea” Carina Baba, pentru Arad Obiectiv.
