Tehnicianul de sunet și lumini la un concert simfonic are un rol crucial în asigurarea calității sunetului și a efectelor vizuale ale spectacolului. Printre altele, el asigură calitatea sunetului orchestrei și a soliștilor vocali, reglează nivelurile de sunet și echilibrul între instrumente și voci, aranjează microfoanele și difuzoarele pentru a capta și a reda sunetul în mod optim. De asemenea, monitorizează sunetul în timpul repetițiilor și al concertului pentru a face ajustările necesare. Acest lucru este valabil și la Filarmonica Arad.
Un tehnician de sunet și lumini instalează, operează și întreține toate echipamentele audio și vizuale pentru spectacole, asigurând tranziții și efecte perfecte prin reglarea luminilor sau mixarea sunetului. În general, tehnicianul de sunet și lumini la un concert simfonic este responsabil pentru a crea o experiență auditivă și vizuală de înaltă calitate pentru public, colaborând cu dirijorul, muzicienii și alte echipe pentru a realiza acest obiectiv. Da, asta face un tehnician de sunet și lumini. Dar, Filarmonica Arad nu are așa ceva. Îl are în schimb pe Budiu Dorin Adrian.
Budiu Dorin Adrian lucrează la Filarmonica Arad de peste 20 de ani. A venit la Filarmonică de la Abatorul Arad pe post de pompier, dar de peste 10 ani se ocupă de tot ce ține de partea tehnică a sălii de spectacole a Palatului Cultural, de sunet, de lumini și de tot ce înseamnă tehnic acolo. Dorin are un rol discret, dar esențial în toate spectacolele care au loc la Palatul Cultural din Arad.
Budiu Dorin Adrian a fost extrem de amabil și a povestit pentru Arad Obiectiv despre rolul său, de altfel mai mult decât delicat din spatele scenei, dar extrem de important la fiecare spectacol.
Ce înseamnă să te ocupi de partea tehnică la Filarmonica Arad, la spectacolele care au loc la Palatul Cultural? A fost prima întrebare pentru Budiu Dorin Adrian.
“Înseamnă tot suportul tehnic la lumini și sunet. Vreau să specific că nu sunt tehnician de sunet, nu am așa ceva în fișa postului. De exemplu, de lumini mă ocup de vreo 5-6 ani. De sunet tot așa, tot de 5-6 ani. Am venit din Abator, am lucrat acolo înainte și am zis să vin la Filarmonică pentru că este altceva, adică complet altceva față de un Abator. M-am angajat la formația de pompieri pe vremea când domnul Frandeș era director. Apoi am prins toți directorii care au urmat la Filarmonică. 6 directori am avut, cu toți m-am înțeles foarte bine, inclusiv cu managerul actual, domnul Laurențiu Muntean, nu au fost probleme cu niciunul. Ca să zic așa, pe toți am încercat să-i ajut cât am putut. De tehnic mă ocup numai de vreo 10 ani. Am fost la formația de pompieri până atunci, dar și înainte am ajutat cu tot ce s-a putut ajuta pe partea tehnică, începând de la scenă până multe alte lucruri”.
Cât de mult contează luminile și sunetul la un spectacol simfonic?
“La un spectacol simfonic, părerea mea, luminile sunt foarte importante, sunt cele mai importante după muzică, după instrumentiști, după artiști. Lumina trebuie să fie perfectă, trebuie să bată în așa fel încât muzicienii să vadă notele, să vadă dirijorul, să nu-i deranjeze la ochi pe artiști. Lumina trebuie să pună în valoare arhitectura sălii și să susțină caracterul muzicii fără a distrage atenția. Schimbările de lumină trebuie să fie lente și atent gândite, uneori aproape imperceptibile. Este este foarte important și sunetul. Nu atât de mult ca lumina, pentru că nu prea amplificăm orchestra, doar când se vorbește la microfon, deci chestii minore legate de sunet la orchestra din sală”.
Cât de importantă este colaborarea ta cu orchestra, cu dirijorul și cu ceilalți membri ai echipei tehnice la bunul mers al unui spectacol?
“Părerea mea e că trebuie să te înțelegi cu toți. Fiecare dirijor are ideile lui și trebuie să-i știi pe fiecare, fiecare are pupitrul său, există câte un dirijor care are un pupitru personalizat, trebuie să știi cum și când să îl aranjezi. De asemenea, artiștii când vin trebuie să se așeze pe scaune, să fie liniștiți că au tot ce le trebuie la îndemână. Ei trebuie să cânte, nu ei să-și aranjeze pupitrul. Trebuie să-i știi pe toți, pe fiecare, la ce cântă, cum cântă, ce-i trebuie, ce pupitru are, ce scaun are. Iar, dirijorul, clar, e primul. Trebuie să colaborezi cu el și să vorbești cu el cum vrea scena, cum o vrea aranjată, cum vrea suflătorii sau instrumentiștii aranjați”.
Ce cunoștințe presupune ceea ce faci tu? Adică electrice, mecanice, ureche muzicală sau să știi să lucrezi cu diferite tipuri de echipamente de sunet?
“Mă pricep un pic la curent, știu despre ce e vorba, adică am făcut instalații de curent, acasă și mă pricep cât de cât. Știu în Filarmonică fiecare fir de curent pe unde trece și ce rol are. Tot ce are Filarmonica în materie de cabluri de curent știu, pentru că am fost aici la renovare cu muncitorii. Știu fiecare cablu pe unde trece, canalizările pe unde trec, apa sau încălzirea. De exemplu, a fost o problemă la încălzire, nu funcționa ca lumea de când s-a renovat muzeul de lângă noi. Din start am știut care e problema, adică s-au montat niște pompe noi și a fost o problemă. Am colaborat cu directorul și s-a rezolva problema. A venit la mine pentru că mă pricepeam și știam despre ce este vorba”.
Ce trebuie să verifici înainte să înceapă spectacolul?
“Să o luăm de la început, de la repetiții. Prima dată se aranjează scena, după aia la prima repetiție trebuie să fiu prezent dacă mai trebuie ceva, trebuie colaborat cu instrumentiștii, cu cei de la percuție, dacă le trebuie ceva. Am aranja scena, iar la prima repetiție trebuie să fiu acolo prezent cu ei pe scenă ca să văd dacă mai au nevoie de ceva. Apoi, înainte de primul spectacol îmi verific luminile, îmi verific sunetul, dacă am sunet. Inclusiv anunțul pentru închiderea telefoanelor spectatorilor din sală. Mă uit dacă totul e în regulă pe scenă și aștept să înceapă spectacolul”.
Se termină lucrul tău, la lumini, la sunet, când se termină spectacolul?
“Nu, niciodată. După ce se termină spectacolul, trebuie aranjată, golită scena, probabil urmează un alt eveniment. Atunci scena trebuie aranjată din nou pentru pentru următorul eveniment ce urmează. Niciodată nu terminăm imediat. Când e gata spectacolul nu am terminat și am plecat. Nu există așa ceva. Cel puțin două ore mai avem de lucru după ce e gata orice spectacol. Nu mă ocup singur de toate acestea, suntem o echipă de trei băieți și două fete care sunt și plasatoare. Suntem cinci: Olimpia, Laura, Remus, Patrick și eu. Plus că mai sunt băieții din echipa de pompieri care și ei întotdeauna ne ajută. Deci dacă e ceva de mutat ei ne ajută întotdeauna. Suntem o echipă care chiar ne înțelegem foarte bine”.
Au fost probleme în timpul spectacolelor care poate nu au ținut de tine, au fost probleme de sunet, de lumină?
“Da, s-a întâmplat cu lumina, a căzut lumina. Chiar înainte de a începe un spectacol s-a întrerupt curentul pe o parte din această zonă de oraș, nu numai la Filarmonică. Normal, am sunat la uzină, repede, apoi am pornit generatorul, dar pe generator la noi nu funcționează toată sala. Funcționează doar niște becuri pentru evacuare. Pentru situații de urgență, ca să nu se panicheze lumea. În timpul spectacolului am avut o problemă, dar de altă natură. Acum vreo 10 – 15 ani, nici nu mai știu cât, a început să sune alarma la muzeu. Muzeul fiind cu noi împreună, a sunat alarmă la muzeu într-o secție, în timpul concertului. Am intervenit rapid, am luat o scară, m-am urcat pe scară cu o perină mare și am pus perina pe soneria de alarmă ca să nu se audă la noi în sală. S-a amortizat sunetul. Cred ca și lumea din sală, spectatorii, înțeleg că se poate întâmpla ceva independent de tine și nu ai ce face. Ca Filarmonică, ca Palat Cultural, suntem bine dotați. După renovare, am fost chiar foarte bine dotați din toate punctele de vedere. Avem noroc cu echipa de pompieri care ne ajută și ei în astfel de situații”.
După atâția ani aici la Filarmonica Arad mai ai emoții înainte de un spectacol? A fost ultima întrebare pusă de Arad Obiectiv lui Budiu Dorin Adrian.
“Da, la fiecare spectacol. La fiecare spectacol, înainte să înceapă spectacolul, am emoții pentru că probabil e firesc să am, pentru că vreau ca totul să iasă bine. Vreau să nu fie probleme. Normal că am emoții. Pentru mine Filarmonica Arad este a doua casă, adică iubesc Palatul ăsta. Chiar iubesc Palatul acesta și încerc să fac totul cât mai bine. Cu toate acestea, aproape la fiecare concert învăț câte ceva. Cu cât învăț mai mult, îmi dau seama cât de puțin știu. Gândiți-vă că am venit aici de la abator. Aici e complet altceva. Este o mare diferență între ce munceam acolo și ce am început să fac aici. Dar, în peste 20 de ani de lucru aici, fără să vrei le înveți aproape pe toate, dacă îți dai interesul”.
Tehnicianul de sunet și lumini, de fapt cel care se ocupă de partea tehnică, la Filarmonica Arad este Budiu Dorin Adrian. El este gardianul invizibil al emoției, el nu apare în lumină, dar veghează ca lumina să nu umbrească muzica. Nu produce sunet, dar are grijă ca fiecare notă să-și găsească locul firesc în spațiu. Prezența lui nu se simte — și tocmai aceasta este măsura desăvârșirii profesiei sale.
Publicul nu-l vede, nu-l aude și de multe ori nu îl cunoaște, dar el este acolo în spatele scenei. Lumina lui nu atrage aplauze, dar fără ea scena ar fi ca o pagină goală. El este omul din umbră, dar nu un simplu executant. Budiu Dorin Adrian nu creează sunetul, nu interpretează, nu dirijează – însă asigură că tot ceea ce ajunge la public este exact ceea ce compozitorul și interpretările orchestrei au intenționat să fie în realitate.
