„A trimite lumină în întunericul inimilor oamenilor – aceasta este datoria artistului”, spunea Robert Schumann. Exact acest lucru s-a petrecut la Filarmonica din Arad. Azi a avut loc la Palatul Cultural din Arad un nou concert al Filarmonicii din Arad. Melomaii arădeni s-au putut delecta cu lucrări de Franz Liszt, Johannes Brahms, David Popper, Bedrich Smetana, Camille Saint-Saëns sau Pablo de Sarasate.
Au încântat publicul meloman orchestra Filarmonicii din Arad dirijată de Hermann Szabolcs și solista Gódor Erzsébet (Ungaria) – țambal.
În program au fost:
- Bedrich Smetana: Poemul simfonic Vltava
- Camille Saint-Saëns: Introducere și Rondo capriccioso op.28
- Franz Liszt: Rapsodia ungară nr. 6 (original nr. 9) Peszter Carnaval
- Pablo de Sarasate: Melodii lăutărești op.20
- Johannes Brahms: Dansuri ungare nr. 1, 5 și 6
- David Popper: Rapsodia ungară op.68
Asociat cu muzica est-europeană a secolului al XIX-lea, de o agilitate comparabilă cu aceea a instrumentelor de tradiție concertantă, precum vioara sau violoncelul, oferind însă în același timp o mare varietate de culori și ambianțe, țambalul este în concordanță cu experimentele sonore și scrierile de mare virtuozitate ale timpului romantic.
Entitate solistică a serii de 25 ianuarie 2024, debordând de personalitate, îndrăzneț și deschis spre experiențe noi, țambalul inspiră temele muzicale ale acestui sfârșit de ianuarie, oferind valențe sonore insolite unor partituri expresive, de o virtuozitate captivantă. Melodiile lăutărești de Pablo de Sarasate, “Introducere” și “Rondo capriccioso” de Camille Saint Saens și “Rapsodia ungară” de David Popper, partituri de uriașă popularitate ale secolului al XIX-lea s-au dezvăluit într-un registru unic și fascinant, care a evocat arta vechilor lăutari și impresionanta ei influență asupra epocii. O epocă dominată de personalități copleșitoare, evocată într-un tablou sonor romantic, din cadrul căruia nu au lipsit Johannes Brahms, Franz Liszt sau Bedrich Smetana.
Hermann Szabolcs a studiat dirijatul de orchestră la Academia de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, la clasa maestrului Petre Sbârcea și la “Academia Franz Liszt” din Budapesta. A activat ca dirijor la Teatrul de Operetă din Budapesta și din septembrie anul trecut este dirijorul Teatrului și al Operei din Szeged. Din octombrie 2019 este dirijor invitat principal la Filarmonicii din Arad, iar de anul trecut este și cadru didactic la clasa de operă a Facultății de Muzică și Teatru din cadrul Universității de Vest din Timișoara.
Gódor Erzsébet s-a născut la Budapesta în 1991 și a obținut o diplomă cu cele mai mari onoruri, în domeniul interpretării și al pedagogiei, la Academia de Muzică Franz Liszt din Budapesta. Aparițiile sale internaționale includ recitaluri solo și prezentări ale istoriei țambalului în mai multe orașe europene, asiatice și sud-americane.
Bedrich Smetana a fost compozitor boem de opere și poezii simfonice, fondator al școlii naționale de muzică cehă. Este considerat părintele muzicii cehe. Cele mai cunoscute piese ale sale, cum ar fi „Má Vlast” și „Vltava” sunt interpretate și apreciate și astăzi. Moldavia” (Vltava în cehă) din „Ma Vlast” este una dintre cele mai cunoscute piese de muzică clasică. Moldavia este o alegorie muzicală pentru râul Vltava, care își croiește drum prin zona rurală a Boemiei și este cel mai lung râu din Republica Cehă. De la începuturile sale muntoase, piesa urmărește cursul râului în timp ce șerpuiește prin păduri și pajiști, trece pe lângă orașe pitorești și cetăți impunătoare și, în cele din urmă ajunge în Elba. Potrivit Prague, „Moldavia” nu va rezona doar cu cehii, ci și cu oricine care prețuiește natura și curgerea apei, datorită utilizării de către Smetana a unei orchestrații vibrante și a unei povestiri lirice.
Franz Liszt este o personalitate crucială a secolului romantic, unul dintre cei mai de seamă interpreți ai tuturor timpurilor. Printre compozițiile sale genial pentru pian, Liszt a produs o serie de nouăsprezece lucrări, care aduc un omagiu muzicii lăutărești din țara sa, intitulate “Rapsodii Maghiare”. Liszt a căutat să colecționeze melodii pe care le considera că aparțin fondului popular autentic, care avea trăsături derivate din modul în care erau interpretate, și care trădau flerul, patosul și pasiunea specifică ansamblurilor țigănești. Adevărate șlagăre ale secolului al XIX-lea, ele au fost prezentate de Liszt în cele mai variate aranjamente, cel mai cunoscute fiind cele pentru orchestră, orchestră și pian, două piane și trio cu pian.
Am început cu un citat și tot așa încheiem. „Cred că o viață în muzică este o viață petrecută frumos și pentru asta mi-am dedicat viața.” A spus Luciano Pavarotti, unul dintre cei mai celebri tenori al secolului XX.
