Johannes Brahms a împletit tradiția clasică cu inovația, conturând forme simfonice și camerale remarcabile. Brahms a lăsat o moștenire muzicală eternă, marcând o epocă de rafinament și pasiune în universul muzicii clasice. Giacomo Meyerbeer a fost un compozitor evreu-german, care și-a petrecut o mare parte din viață în Franța. Operele sale l-au făcut cel mai frecvent interpretat compozitor la cele mai importante case de operă din lume în secolul al XIX-lea.
La Palatul Cultural din Arad a avut loc un nou concert cameral cu muzică din creațiile lui Johannes Brahms și Giacomo Meyerbeer. Melomanii prezenți au ascultat:
- Johannes Brahms – Cvintetul cu clarinet în si minor op. 115;
- Giacomo Meyerbeer – Cvintetul cu clarinet în mi bemol major op. 73;
Au fost în prim plan interpreții:
- Tibi-Vasile Boc – clarinet
- Violeta Oșorhean Ogîrcin – vioară
- Cristina Sînmărtinean – vioară
- Andrei Popa – violă
- Csaba Zsolt Maksay – violoncel
Cu această ocazie am redescoperit capodopere muzicale, iar vastul teritoriu al muzicii de cameră a oferit suportul pentru expansiunea în lumea romantismului muzical, în aceea a creațiilor lui Giacomo Mayerbeer și Johannes Brahms, prin ópusurile pe care aceștia le-au dedicat mai puțin convenționalului cvintet cu clarinet și colecției unice de efecte ale acestuia.
Tibi-Vasile Boc a studiat inițial pianul, apoi clarinetul la Colegiul Național de Artă “Ion Vidu” din Timișoara, pe care l-a absolvit în 2005. Este absolvent al Facultății de Muzică din cadrul Universității de Vest Timișoara, cu diplome de licență (2009) și master (2011), ultima în domeniul muzicii de cameră. Din 2009 este membru al Filarmonicii de Stat din Arad.
Violeta Oșorhean Ogîrcin a absolvit Academia Națională de Muzică “Gheorghe Dima“ Cluj-Napoca. A fost angajată la Opera Națională și Filarmonica de Stat “Transilvania”, ambele din Cluj-Napoca. Din 2020 este concert-maestru la Filarmonica Banatul din Timișoara.
Cristina Sînmărtinean este solist instrumentist la Filarmonica Arad și cadru didactic la Liceul de Artă “Ion Vidu” din Timișoara. Cristina a absolvit Academia de Muzică din București. Din 1997 până în 2000 a făcut parte din ansamblul Orchestrei de Stat din São Paulo (Brazilia), apoi a devenit membră a Orchestrei simfonice din Milano până în 2004. Este angajată a Filarmonicii Banatul din Timișoara.
Andrei Popa este din Moldova, absolvent al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău, promoția 2016. A studiat viola la Universitatea de Vest din Timișoara, promoţia 2020. În prezent este artist instrumentist la violă la Filarmonica Banatul din Timișoara.
Csaba Zsolt Maksay a absolvit Colegiul de Muzică “Sigismund Toduță” din Cluj-Napoca. Este licențiat al Facultății de Muzică din Hanovra (Germania). Din 2021 este angajat al Filarmonicii Banatul din Timișoara. Din 2022 este membru al Orchestrei Române de Tineret.
Dacă în 1813, în anii săi de studenție, Giacomo Meyerbeer se întâlnește cu arta unuia dintre marii clarinetiști ai timpului, Heinrich Bärmann, al cărui impact asupra tânărului muzician se va materializa în Cvintetul cu clarinet în mi bemol major op. 73, în 1890, la capătul aceluiași secol, inspirat de fantastica personalitate a clarinetistului Richard Mühlfeld, Johannes Brahms semnează Cvintetul cu clarinet în si minor op.115, unul dintre ultimele și cele mai profunde ópusuri ale catalogului său de autor.
Pasiunea extraordinară pentru muzica de cameră i-a motivat pe interpreții acestei seri de recital să abordeze splendidul ópus de tinerețe al lui Giacomo Meyerbeer și pe acela de maturitate al lui Johannes Brahms, două capodopere de la capete de carieră și de veac.
Giacomo Meyerbeer (1791-1864), compozitor german de origine evreiască, a fost una dintre figurile proeminente ale operei romantice din secolul al XIX-lea. Muzica sa este caracterizată prin grandiozitate, dramatism și utilizarea bogată a orchestrării. Operele sale, cum ar fi „Les Huguenots” și „Le Prophète”, sunt remarcabile pentru atmosfera lor intensă și pentru modul în care folosesc corurile și ansamblurile orchestrale pentru a crea efecte impresionante. Meyerbeer a fost un maestru al spectacolului, adoptând o abordare grandioasă, dar și subtilă, a compoziției.
Cvintetul cu clarinet în mi bemol major op. 73 compus de Giacomo Meyerbeer este o lucrare strălucitoare ce combină virtuozitatea clarinetului cu subtilitatea ansamblului de coarde. Finalizată în 1813, piesa prezintă patru mișcări distincte, fiecare conturând teme melodice captivante și armonii rafinate. Meyerbeer creează o atmosferă plină de eleganță și bucurie în acest cvintet, folosind clarinetul pentru a adăuga culori sonore vibrante ansamblului. Lucrarea reflectă măiestria compozitorului în manipularea instrumentelor și în crearea unei experiențe auditive memorabile, în care fiecare instrument contribuie la întregul sonor cu o delicatețe și rafinament remarcabile.
Johannes Brahms (1833-1897), unul dintre cei mai importanți compozitori germani din perioada romantică târzie, este cunoscut pentru muzica sa profundă și expresivă, care îmbină influențe clasice cu inovații romantice. Lucrările sale sunt caracterizate de structuri complexe, armonii bogate și dezvoltare tematică elaborată. Simfoniile sale, în special a patra, sunt monumentale în măreția lor, îmbinând tradiția simfonică cu inovații formale și emoționale.
Muzica lui Brahms este adesea descrisă ca fiind profundă și emoțională, transmițând o gamă largă de sentimente, de la melancolie la triumf. Compozițiile sale pentru pian, cum ar fi “Intermezziile” și “Rapsodiile Ungare”, sunt remarcabile pentru virtuozitatea lor tehnică și profunzimea lor emoțională. În muzica de cameră, Brahms a creat opere remarcabile, cum ar fi “Cvartetele de Coarde” și “Cvintetele cu pian”, care demonstrează măiestria sa în contrapunct și în interacțiunea subtilă dintre instrumente. Muzica lui Brahms se distinge prin profunzimea sa emoțională, complexitatea sa structurală și frumusețea sa intelectuală, făcându-l unul dintre cei mai importanți și influenți compozitori din istoria muzicii occidentale.
Cvintetul cu clarinet în si minor op. 115 de Johannes Brahms este o capodoperă a muzicii de cameră. Compoziția, finalizată în 1891, îmbină virtuozitatea clarinetului cu subtilitatea expresivă a cvartetului de coarde. Brahms explorează o gamă largă de emoții, de la melancolie la bucurie, în patru mișcări distincte, fiecare caracterizată prin teme melodice complexe și armonii bogate. Interacțiunea delicată dintre clarinet și instrumentele cu coarde creează o atmosferă intimă și profundă, captivând auditoriul prin frumusețea și profunzimea sa emoțională.
