Pentru purtătorul banderolei de căpitan al Bătrânei Doamne momentele speciale se înlănțuie meci de meci. Înainte de partida cu Hermannstadt, Alexandru Benga a avut parte de o surpriză, fiind sărbătorit de club la atingerea bornei cu numărul 150 în ceea ce privește jocurile oficiale în tricoul UTA-ei. Momentul a fost cu atât mai emoționant cu cât la el a participat și familia jucătorului. La o săptămână distanță, Alexandru Benga rememorează momentele unui alt meci special, cel în care într-un meci contra Petrolului a bifat meciul cu numărul 250 în prima ligă. A fost un meci special nu doar datorită acestei cifre rotunde ci pentru că sărbătorirea ei a venit într-o partidă în care a jucat pentru actuala sa echipă împotriva fostei. Este bine-cunoscut faptul că Benga a îmbrăcat tricoul „lupilor galbeni“ între 2009 și 2011, în 2013 și apoi în sezonul 2015-2016. Fundașul central și-a adus aminte și de un meci în care a avut parte de bucurii în sens invers, adică îmbrăcând tricoul Petrolului împotriva UTA-ei:
„Într-adevăr este un meci special pentru mine, am petrecut o perioadă frumoasă la Ploiești. Chiar mi s-au întâmplat niște lucruri inedite în legătură cu cele două echipe. Meciul 250 în prima ligă l-am avut la un meci UTA – Petrolul, unul dintre cele mai importante goluri pe care le-am marcat la începutul carierei mele a fost pentru Petrolul într-un Petrolul – UTA 3-2, după ce UTA a condus cu 2-0 la pauză. Îmi doresc să marchez acum pentru UTA, dar cel mai mult îmi doresc să câștigăm, dar dacă o să reușesc să și marchez va fi cu atât mai bine.“
Indiferent însă că a purtat tricoul galben sau pe cel roșu, Benga a știut să își câștige respectul și afecțiunea suporterilor. Petroliștii vorbesc și astăzi foarte frumos despre fostul lor jucător, în timp ce la Arad, ovațiile primite de căpitan la momentul de dinaintea partidei cu Hermannstadt vorbesc de la sine. Benga a vorbit despre relația specială pe care o are cu clubul și comunitatea arădeană astfel:
„Am simțit dragostea pe care toți oamenii din jurul clubului și toți suporterii mi-o poartă. Asta mă emoționează și mă face să mă simt foarte bine și foarte mândru. Cel mai important lucru pe care-l las în urmă după perioada mea la UTA este această chimie pe care o am cu toți suporterii și cu toți oamenii care iubesc clubul. Înseamnă că nu am trăit degeaba acești ani, e o realizare importantă. Dincolo de lucrurile materiale, această legătură este una la care țin foarte mult.“
Este foarte probabil ca în aceste condiții UTA să fie echipa de unde Benga se va retrage la finalul carierei. Însă parcă experiența sa nu ar fi una la superlativ dacă inimosul căpitan nu și-ar împlini un vis pe care-l poartă în minte de 5 ani de zile de când îmbracă tricoul acestei echipe, vis care este împărtășit și de suporteri, care la fiecare început de sezon se întreabă dacă de data aceasta UTA va reuși să facă „pasul“:
„Dacă o să reușim să ajungem să facem o surpriză frumoasă, să ajungem în play-off, este visul, este următorul pas pe care toți cei care suntem lângă această echipă, l-am avut nerostit, în gând, mereu, în fiecare an. Dacă o să fim acolo sus, sigur nu o să ne dăm la o parte. Dar eu zic să fim calmi, să o luăm pas cu pas, să facem lucrurile bine, sănătos și rezultatele vor apărea.“
Deocamdată UTA a început bine campionatul dar, așa cum spune atât căpitanul cât și colegii săi dar mai cu seamă antrenorul Adrian Mihalcea, încă e mult prea devreme pentru a vorbi despre astfel de obiective. Poate că nu ar fi devreme dacă ambiția vestiarului ar fi dublată și de cea a conducerii. Din păcate, ca la fiecare început de sezon, aceasta lasă staff-ul și echipa să își seteze obiectivul, neasumându-și răspunderea pentru impunerea unui țel care să reprezinte un pas în față normal pentru o echipă cu 5 ani de experiență în prima ligă. Motivul este evident; dacă ar impune un asemenea obiectiv, conducerea UTA-ei ar fi prima obligată ca prin bugetul asigurat și calitatea managementului, să se ridice la nivelul ștachetei.
