Lansare de carte și dezbatere privind tema regionalizării

Sursă imagine: © AradObiectiv.ro

Cultură Știri Arad

Scris de T.F.

Azi a avut loc la Biblioteca Județeană „Alexandru D. Xenopol” Arad lansarea volumului coordonat de Alexandru L. Cohal, Dorin Dobrincu și George Ţurcănașu, „Regionalizarea. Către un model de bună guvernanță a României”, apărut la Editura Polirom din Iași.

Evenimentul, organizat de Mișcarea pentru dezvoltarea Moldovei și Editura Polirom, în parteneriat cu Biblioteca Județeană „Alexandru D. Xenopol” Arad, Consiliul Județean Arad, Societatea de Științe Istorice din România, Filiala Arad, Asociația „Arad – Trecut, Prezent și Viitor”, a inclus și o dezbatere privind tema regionalizării, la care au participat Sorin Bulboacă, Sebastian Bunghez, Basil Mureșan, Marius Țiu, Alexandru Cohal, Dorin Dobrincu și George Țurcănașu. Amfitrionul lansării, cu eleganța care se impune unui astfel de eveniment, a fost d-na Lucia Bibarț de la Biblioteca Județeană „Alexandru D. Xenopol” Arad.

Foarte multă lume a fost interesată de problema regionalizării, o temă care a suscitat în ultimii ani interes, dar și neliniște. Au fost prezenți istorici, jurnaliști, profesori, directori ai unor instituții locale (Bibliotecă, Arhivele Statului), dar și alți cetățeni interesați de problema regionalizării. Să nu uităm că regionalizarea poate avea influențe sociale, economice, politice sau culturale și acest lucru a fost subliniat de toți cei prezenți.

„Cartea de față este despre Moldova (regiunea), despre România și despre români, așa cum cei ce au scris în ea i-au putut vedea. Cercetători din domenii științifice diferite au răspuns, fiecare din unghiul său, la mai multe întrebări: de ce suntem organizați într-un fel, și nu în altul? Corespunde împărțirea administrativ-teritorială a țării, așa cum o vedem astăzi, nevoilor de ieri și de azi ale Moldovei, ale României și ale locuitorilor ei? Dar care sunt aceste nevoi? Și cum funcționează, în fond, statul?”, afirmă coordonatorii volumului ce reunește 10 studii pe tema regionalizării scrise din perspectivă economică, istorică, geografică, lingvistică, etnografică, politică, militară, a dreptului constituțional, a organizării teritoriale din țările Uniunii Europene.

Alexandru L. Cohal este lingvist, cercetător la Institutul de Filologie Română „A. Philippide”, Academia Română – Filiala Iași. A urmat studii de filologie la Iași și de sociologie la Roma și la Pavia. Domeniile de interes: socioantropologia migrației și sociolingvistica migrației. Este vicepreședinte al Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei.

Dorin Dobrincu este istoric, cercetător la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași, Academia Română – Filiala Iași. Domeniile principale de interes: istoria politică, socială și religioasă a României contemporane, editarea surselor istoriei contemporane, istoria regională. Este membru fondator și președinte al Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei.

George Țurcănașu este lector doctor la Departamentul de Geografie al Universității „Alexandru Ioan Cuza”, fost cercetător la ENS LSH Lyon. Este specializat în geografia teritoriilor, cartografie și modele cantitative utilizate în geografie. Este membru fondator al Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei.

Alexandru Cohal a avut amabilitatea să răspundă ca câteva întrebări adresate de Arad Obiectiv.

Regionalizarea a fost de mai mult timp în atenția presei, politicienilor, istoricilor, dar și a oamenilor de rând. Dup atâția ani de discuții nu este un subiect perimat?” A fost întrebarea Arad Obiectiv.

“Subiectul regionalizării este perimat atâta timp cât nu vedem în jurul nostru o criză. Și în 2010 – 2012, cu celelalte guvernări, s-a pus problema necesității regionalizării. În acest timp vedem că unii propun una, alții alta. Proiectul nostru, respectiv cartea „Regionalizarea. Către un model de bună guvernanță a României”, începută în 2020 a fost începută ca proiect editorial, când nu credeam că va fi război în zona noastră. De asemenea, nu credeam că cifrele de emigrație vor fi și mai mari decât în urmă cu 10 ani. Regionalizare este o posibilă soluție în preajma unor crize sau în preajma unor conștientizări a crizelor care pot fi din punct de vedre economic sau demografic”.

Cine credeți că vor fi contra acestor propuneri de regionalizare. Este posibil să se opună politicienii care îți vor pierde unele posturi?“

“Este evident. Avem partide de rit vechi în România, dar și partide noi. Partidele de tip nou, nu vreau să le numesc aici, dar cele populiste sau extremiste au declarat fățiș că sunt împotriva oricărei tentative de regionalizare teritorială. Aceste partide au adus în sprijinul argumentației lor, unitatea, națiunea, concepte foarte vagi în spatele cărora nu se ascunde o mare participare la ideea de națiune sau unitate. Partidele mari sunt direct interesate de problema regionalizării. De fapt trebuie renunțat la un model vechi, un model de secol XIX, care a fost modificat prin înființarea județelor de către Ceaușescu, dar care este în acest moment perimat”. „Toate țările din jurul nostru au schimbat acest tip de sistem de organizare teritorială. Trebuie să introducem regiuni cât mai mari care să fie competitive cu regiunile din occident. Trebuie să avem regiuni mari, puternice, care să aibă putere politică, pentru a putea concura cu cele din vest“.

Unde ați mai lansat cartea „Regionalizarea. Către un model de bună guvernanță a României” și câtă lume este interesată de problema regionalizării?”

“Am lansat această carte la București, la Cluj, la Târgu-Mureș, iar acum la Arad și am văzut că foarte multă lume este interesată de problema regionalizării. Oamenii sunt avizați în problema regionalizării. Cartea are de fapt ca scop introducerea pe agenda publică a unei dezbateri cu argumente pro și contra, a regionalizării“, a încheiat  Alexandru Cohal.

Lasă un răspuns

Distribuie articolul!

Acest site folosește cookies. Prin navigarea pe acest site, vã exprimați acordul asupra folosirii lor. Am actualizat politicile în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Detalii.