Joi 13 noiembrie 2025 la Sala Palatului Cultural din Arad a avut locul spectacolul care a încheiat a XII-a ediție a Festivalului Internațional „Toamna Muzicală Arădeană”. Evenimentul realizat în colaborare cu Orchestra Simfonică din Szeged a adus pe scena arădeană două nume mari ale muzicii simfonice mondiale: George Enescu și Béla Bartók.
Dirijorul Orchestrei Simfonice din Szeged SÁNDOR GYUDI și violonistul ISTVÁN KOSZTÁNDI, cu aportul unei părți din Corului Academic al Filarmonicii din Arad dirijat de Robert Daniel Rădoiaș (domnul Rădoiaș a făcut pare din cor) au oferit melomanilor arădeni:
- George Enescu – Poema română op.1
- Béla Bartók – Două portrete pentru orchestră, op. 5 Sz. 37
- Béla Bartók – Concerto pentru orchestră Sz. 116, BB 123.
Spectacolul „Enescu – Bartók, o prietenie în absolut”, este un omagiu adus marilor muzicieni ai secolului XX, la împlinirea a 70, respectiv 80 de ani de la dispariția acestora, un regal care încheie ediția din acest an a Festivalului Internațional “Toamna Muzicală Arădeană” 2025.
George Enescu și Béla Bartók si-au materializat aspirațiile în cele mai nebănuite forme ale creației, au descoperit cele mai rafinate expresii ale autenticității și au îmbrățișat în forme savante universul clasicilor, modernitatea lumii în care au trăit, dar mai presus de toate, puritatea și bogăția neasemuită a ethosului popular.
A fost o seară în care cei prezenți în sala de concrete a Palatului Cultural din Arad au avut parte de o experiență muzicală cu totul unică, cu ópusuri care fascinează prin forța descriptivă, prin emoțiile pe care le generează și profunzimile pe care le ating.
Poema română op.1 de George Enescu și cele Două portrete pentru orchestră, op. 5 Sz. 37 și Concerto pentru orchestră Sz. 116, BB 123 de Béla Bartók sunt expresiile cele mai înalte ale acestui elogiu adus celor doi compozitori de membrii ai Orchestrei simfonice din Szeged, de dirijorul Sándor Gyudi, violonistul și concert-maestrul István Kosztándi, de Corul Academic al Filarmonicii din Arad și, nu în ultimul rând, de dirijorul Robert Daniel Rădoiaș.
Poema română, Op. 1. Este prima lucrare simfonică importantă a lui George Enescu, compusă în anul 1897, când tânărul compozitor avea doar 16 ani. Această creație marchează începutul carierei sale componistice și o sinteză între tradiția muzici romantice europene și sensibilitatea românească, prefigurând direcțiile viitoare ale stilului enescian.
Lucrarea a fost finalizată la Paris, în perioada studiilor sale la Conservator, unde Enescu a avut ca profesori pe Jules Massenet și Gabriel Fauré. Deși este o compoziție de tinerețe, Poema română impresionează prin maturitatea expresiei și prin îmbinarea armonioasă dintre lirismul poetic și culoarea orchestrală rafinată. Premiera a avut loc la 6 februarie 1898, la Théâtre du Châtelet din Paris, sub bagheta dirijorului Édouard Colonne. Succesul a fost remarcabil, iar Enescu a fost imediat recunoscut ca un talent de excepție.
Din punct de vedere formal, Poema română este o lucrare simfonică într-o singură parte, dar cu o structură liberă, evocatoare, apropiată de genul poemului simfonic practicat de Liszt sau Richard Strauss. Muzica urmează un fir narativ interior, descriind, potrivit mărturisirilor compozitorului, o zi din viața unui tânăr român – de la liniștea dimineții, trecând prin elanurile tinere și aspirația către ideal, până la un final solemn, care evocă sunetele clopotelor și ale imnului religios.
Din punct de vedere sonor, Enescu folosește o orchestră bogată, cu o paletă timbrală luminoasă. Temele principale se bazează pe motiv de inspirație folclorică românească , dar tratate într-un limbaj romantic, influențat de Franck, Wagner și Massenet. Melodiile au o inflexiune doinitoare, iar ritmurile amintesc uneori de dansurile populare moldovenești. În final, se aude un moment special: sunetul clopotelor de la Mitropolia din Iași, urmat de intonarea solemnă a imnului religios „Christos a înviat”, sugerând o înălțare spirituală.
Această combinație între lirism, patriotism și rafinament occidental face din Poema română o lucrare unică. Este, totodată, o mărturie a nostalgiei tânărului Enescu pentru țara natală, pe care o evocă cu emoție din capitala Franței.
În ansamblu, Poema română nu este doar un exercițiu de virtuozitate orchestrală, ci o declarație de dragoste pentru România. Ea deschide drumul unei cariere excepționale și anunță geniul care avea să creeze mai târziu Rapsodia Română, Oedip și lucrările camerele de referință.
„Două portrete pentru orchestră” (Két arckép), Op. 5, Sz. 37. Este o lucrare compusă de Béla Bartók în 1907–1908, frământări de profunde interioare și de transformare artistică pentru compozitor. Aceste creații o expresie sinceră a trăirilor sale personale și marchează trecerea la influența romantică ale tinerelor către un limbaj modern, individualizat, caracterizat prin intensitate emoțională și rafinament orchestral.
Lucrarea este alcătuită din două părți contrastante, care pot fi considerate portrete psihologice — două fațete ale aceleiași experiențe umane: iubirea idealizată și deziluzia. Bartók însuși le-a intitulat „Portretul ideal” (Idealizált kép) și „Portretul grotesc” (Torzkép). Aceste două secțiuni se află în opoziție tematică și expresivă, dar sunt legate printr-un fir simbolic și afectiv comun.
Primul portret, Idealizált kép, este un Adagio molto tranquillo scris într-un stil liric, melancolic, de o frumusețe poetică rară. Este considerat un omagiu adus unei femei iubite — cel mai probabil violinista Stefi Geyer, pentru care Bartók a scris și Concertul pentru vioară nr. 1 în aceeași muncă. Tema principală este o melodie amplă și senină, interpretată inițială de vioara solo, simbolizând puritatea și noblețea sentimentului. Armoniile sunt bogate, apropiate de limbajul târziu al romantismului german, influențate de Richard Strauss și Debussy. Atmosfera generală este una de visare și idealizare, în care orchestra se transformă într-un cadru sonor delicat, aproape imponderabil.
Al doilea portret, Torzkép, constituie un contrast radical: o pagină violentă, sarcastică și plină de tensiune. Aici, Bartók primă dezamăgirea și amărăciunea după destrămarea relației amoroase. Ritmurile devin convulsive, frazele se frâng, iar orchestra explodează într-un limbaj sonor modern, cu disonanțe îndrăznețe și efecte instrumentale dramatice. Tema lirică din prima parte reapare, dar este distorsionată grotesc, ca o imagine a iubirii idealizate devenite ironie. Această secțiune anticipează sarcasmul și vitalitatea ce vor caracteriza creațiile mature ale compozitorului, precum Concertele pentru pian sau Muzica pentru coadă, percuție și celestă .
În ansamblu, Două portrete pentru orchestră zone o confesiune muzicală de mare intensitate: un autoportret dublu al lui Bartók, prins între ideal și realitate. Prin această lucrare, el afirmă vocea proprie – o voce capabilă să unească introspecția poetică și forța expresionistă. Dincolo de dimensiune personală, Două portrete anunță maturizarea unui geniu care avea să transforme muzica secolului XX, deschizând drumul către modernismul est-european și expresia profundă umană a artei sale.
Biletele la concertele și spectacolele Filarmonicii Arad se pot achiziționa oricând, online de pe site-ul www.bilete.ro și în timpul programului casieriei la Casieria Filarmonicii. Preț categorii bilete:
Bilete cu preț întreg:
- categoria I: 50 lei – balcon central;
- categoria II: 40 lei – în sală R1 – R9;
- categoria III: 30 lei – în sală R10 – R18, balcon stânga R1; balcon dreapta R1;
- categoria IV: 25 lei – balcon stânga R2 și R3; balcon dreapta R2 și R3; în sală R19 – R22.
Bilete cu preț redus:
Pentru pensionari și studenți până la 26 ani – forma de învățământ ”IF” (învățământ cu frecvență)
- categoria I: 25 lei – balcon central;
- categoria II: 20 lei – în sală R1 – R9;
- categoria III: 15 lei – în sală R10 – R18; balcon stânga R1; balcon dreapta R1;
- categoria IV: 13 lei – balcon stânga R2 și R3; balcon dreapta R2 și R3; în sală R19 – R22.
Pentru elevi:
- 10 lei pentru biletele de acces la concertele Filarmonicii Arad, indiferent de amplasarea în sală a locurilor pentru care se achiziționează biletul.
Orar casieria Filarmonicii Arad
- Luni 09:00 – 13:00
- Marți 09:00 – 13:00
- Miercuri 12:00 – 16:00
- Joi 09:00 – 13:00 / 17:00 – 18:45
- În zi de concert
- 09:00 – 13:00
- 17:00 – 18:45
