Pentru prima dată în România în ultimii 50 de ani azi a fost vernisată o expoziție la Muzeului Național de Artă Timișoara cu mai multe dintre operele marelui sculptor român Constantin Brâncuși. Expoziția este parte a programului cultural Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii și punctul culminant al acestui program. Ultima expoziție românească dedicată marelui sculptor a avut loc în 1970.
Expoziția cuprinde opere de Constantin Brâncuși împrumutate de la Centre Pompidou din Paris, Fundația Guggenheim, Tate Museum din Londra, Muzeul Național de Artă al României, Muzeul de Artă Craiova și colecții particulare. Considerat unul dintre cei mai influenți sculptori ai secolului XX și un pionier al modernismului, Brâncuși este numit patriarhul sculpturii moderne. Vor putea fi admirate de vizitatori peste 100 de lucrări, cuprinzând 22 sculpturi, 55 de fotografii și 11 desene. Lucrările lui Brâncuși expuse la Timișoara provin din cinci țări: România, Franța, Italia, Elveția și Marea Britanie și de la șase instituții și trei colecții private, potrivit revistei22.
Lucrările se vor bucura de un nivel foarte ridicat de securitate în interiorul Muzeului Național de Artă Timișoara deoarece Consiliul Județean Timiș a investit într-un sistem de supraveghere și control acces foarte performant. 2,5 milioane de euro au fost costurile sistemului de sistemului de securitate de la Muzeului Național de Artă Timișoara pentru protecția exponatelor de la “Brâncuși: surse românești și perspective universale”.
Toate lucrările expuse la expoziție sunt evaluate la peste o jumătate de miliard de euro. Cele 22 de sculpturi, 11 desene, 55 de fotografii și documentele inedite au fost asigurate la valoarea de 310 milioane de euro, asigurarea plătită fiind de 220.000 euro. Cheltuielile de transport ale operelor expuse, făcute de o firmă specializată în transporturi de artă cu pază, trec de 1 milion de euro. Toate departamentele de poliție, paza muzeului și servicii de pază private vor garanta securitatea pieselor. În plus, există și o monitorizare video.
“Expoziția reprezintă o ocazie unică de a admira, în România, lucrările cu valoare de patrimoniu universal ale artistului, precum “Pasărea în văzduh” (de la Peggy Guggenheim Veneția), „Sărutul”, „Măiastra” (împrumutată de la Tate Gallery), „Muzele” (Dra Pogany și Muza adormită), „Somnul”, „Peștele” sau „Capul de copil”, printre altele, dar și de a descoperi lucrări mai puțin cunoscute”, a spus Alin Nica, președintele Consiliului Județean Timiș. Expoziţia este finanţată de Consiliul Judeţean Timiş şi coorganizată în Capitala Europeană a Culturii de către Muzeul Naţional de Artă Timişoara, Fundaţia Art Encounters şi Institutul Francez din România, prin filiala Timişoara. Muzica a fost special compusă pentru evenimentul Brâncuși de naistul timișorean Mădălin Luca, împreună cu Robert Nedelcu, Călin Torsan și Shanyio.
«Lumea poate fi salvată prin artă», spunea marele Constantin Brâncuși, iar menirea ei este de a apropia oamenii, prin simpla percepție la nivel vizual. „Simplitatea nu este un scop în artă, dar de obicei ajungem la simplitate pe măsură ce ne apropiem de adevăratul sens al lucrurilor”, a spus Brâncuși. Constantin Brâncuși a realizat 215 sculpturi și 1.299 de fotografii, între care fotografii de studio, fotografii de lucru și fotografii documentare. Brâncuși a atins punctul culminant al carierei prin crearea Ansamblului monumental de la Târgu Jiu, România, compus din Poarta Sărutului, Masa Tăcerii și Coloana fără sfârșit.
Masa tăcerii, Poarta Sărutului și Coloana fără sfârșit ne învață cum anume să călătorim prin timp și secole, stând mărturie pentru universalitatea unui popor. Aceste trei însemne monumentale, adevărate punți între cer și pământ, între ideal și realitate, au fost plasate la Târgu Jiu în amintirea unui anume timp, devenind martori tăcuți ai unei istorii cruciale. Așa cum nota și Mircea Eliade, Brâncuși a găsit inspirație într-un fel de creștinism cosmic, în fapt, un sincretism deosebit între filosofia pre-creștină și misticismul creștin al strămoșilor săi din Hobița. Și, deși complexul brâncușian îi onorează pe eroi și faptele lor de curaj și vitejie, ansamblul monumental le conferă la nivel simbolic o nouă viață, prin slavă eternă.
Cea mai scumpă lucrare a lui Constantin Brancusi, nu este expusă la Timișoara, este “La jeune fille sophistiquée (Portrait de Nancy Cunard)”, o mică sculptură din bronz (55,5 x 15 x 22 cm) așezată pe o bază de marmură realizată în 1932. A fost vândută de casa de licitații Christie’s din New York cu peste 71 milioane de dolari.
În România, Constantin Brâncuși a fost acceptat postum ca membru al Academiei Române în 1990. În 1991 și 1992, Banca Națională a României a emis bancnote cu portretul lui Brâncuși pe față, în valoare de 500 de lei. Asteroidul (6429) Brâncuși a fost numit după el. Google a comemorat 135 de ani de naștere cu un Doodle în 2011, format din șapte dintre lucrările sale. Lucrările lui Brâncuși sunt găzduite în Muzeul Național de Artă al României (București), Muzeul de Artă Modernă (New York City) și în alte muzee din întreaga lume. Muzeul de Artă din Philadelphia deține cea mai mare colecție de sculpturi Brâncuși din SUA.
„Expoziţia organizată la Timişoara încearcă să puncteze anumite aspecte care evocă legătura artistului cu ţara sa natală, cu arta şi literatura românească, lăsând publicului libertatea de a sesiza aceste relaţii prin propriile intuiţii şi simţăminte”, a spus istoricul de artă și curatorul acestei expoziții Doina Lemny. „Am obținut lucrări excepționale, unele care nu au ieșit vreodată de la Centrul Pompidou – precum «Piatră de hotar», care reprezintă sfârșitul celei mai lungi serii din creația lui – «Sărutul», prima dintre acestea aflându-se la Craiova.”
La vernisajul expoziției Brâncuși au participat premierul României – Marcel Ciolacu, Ministrul Culturi – Raluca Turcan, Sorin Grindeanu – Ministru Transporturilor și Infrastructurii și alți oficiali din Guvernul României.
Ce impact credeți că va avea această expoziție pentru Muzeul Național de Artă Timișoara? A fost întrebarea adresată de Arad Obiectiv lui Filip Adrian Petcu directorul Muzeului de Artă din Timișoara.
“Cred că această expoziție va fi un catalizator major pentru muzeu și pentru tot ceea ce înseamnă cultură în Timișoara și în România. Va fi o bornă de referință în tot ceea ce înseamnă standardele de organizare a unei expoziții. Pentru astăzi s-au vândut toate bilete. Sperăm ca la această expoziție să avem cel puțin 50.000 de vizitatori. Ne-am dori să ajungem la 100.000, dar nu sunt sigur că această cifră va fi ușor de atins.”
Expoziția „Brâncuși: surse românești și perspective universale” se poate vizita după următorul program: 30 septembrie 2023 – 28 ianuarie 2024.
- Miercuri – duminică, 10:00 – 20:00: deschis
- Luni și marți, precum și zilele de 24–26 și 31 decembrie 2023 și 1–2 ianuarie 2024: închis
- Pot fi achiziționate următoarele tipuri de bilete:
- Expoziția „Brâncuși: surse românești și perspective universale” – 88 lei
- Expoziția „Brâncuși: surse românești și perspective universale” și toate celelalte expoziții MNArT – 100 lei
- Expoziția „Brâncuși: surse românești și perspective universale” pentru studenți (cu carnet de student) – 22 lei
- Expoziția „Brâncuși: surse românești și perspective universale” pentru pensionari (cu talon de pensie) – 55 lei.
Intrarea este gratuită pentru jurnaliști, presa scrisă și media (cu acreditare prealabilă), preșcolari și elevi, precum și profesorii sau învățătorii însoțitori (1 însoțitor la 10 preșcolari/elevi), angajați ai muzeelor publice din România, membri ai asociației ghizilor acreditați din Timișoara, membri ai AICA, ICOM, ICOMOS, UAPR, persoane cu dizabilități și însoțitorii lor.
Pentru mai multe informații accesați site-ul: brancusi-2023.info.
