Complexul Muzeal Arad, cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Arad, în colaborare cu Asociația „Kölcsey” Arad, organizează evenimentul aniversar „Muzeul din Arad la 130 de ani”, eveniment care va avea loc marți, 14 martie, la Sala „Marii Uniri” (Consiliul Județean Arad – Bulevardul Revoluției 81), începând de la orele 13.00 și la Teatrul Clasic „Ioan Slavici”, etaj II, de la orele 18.00, în prezența reprezentanților autorităților locale și ai muzeului, istoricilor și oamenilor de cultură din județul Arad.
Cu prilejul evenimentului „Muzeul din Arad la 130 de ani”, la Sala „Marii Uniri” (Consiliul Județean Arad – Bulevardul Revoluției 81), marți, 14 martie, orele 13.00, va avea loc prezentarea istoricului muzeului arădean și a colecțiilor sale de-a lungul celor 130 de ani de existență, modalități de valorificare a patrimoniului muzeal prin publicațiile științifice editate de Complexului Muzeal Arad – Ziridava. Seria Archaeologica, Ziridava. Seria Historia și Zărandul și prin evenimente cu impact pentru public. Evenimentul va continua cu vernisarea expoziției care etalează cele mai reprezentative bunuri de patrimoniu cultural din cele peste 30 de colecții ale Complexului Muzeal Arad: arheologie, istorie, artă, etnografie, științele naturii. În aceeași zi, la orele 18.00, la etajul II al Teatrului Clasic „Ioan Slavici” va fi vernisată expoziția care prezintă prima colecție de istorie a muzeului, deschisă în premieră la Arad în 15 martie 1893 – data oficială a fondării muzeului arădean.
Cele două expoziții vor fi deschise publicului până în data de 22 martie 2023:
Sala „Marii Uniri”, program de vizitare: orele 09.00-17.00.
Teatrul Clasic „Ioan Slavici”, etaj II, program de vizitare: orele 12.00-17.00.
Intrarea este liberă.
Evenimentul marchează aniversarea a 130 de ani de activitate muzeală în Arad, prin deschiderea primului muzeu pentru public în anul 1893 și este un prilej de a face remarcată contribuţia muzeului arădean, pe parcursul secolelor XIX-XXI, la prezervarea și valorificare patrimoniului cultural național mobil, la dezvoltarea interesului pentru cultură și istorie, la susţinerea unor evenimente culturale de marcă, subliniind prestigiul muzeului, care la ora actuală, prin patrimoniul său, este un actor consacrat pe scena culturală arădeană.
Istoricul muzeului arădean (1893-2023)
Muzeul Relicvelor Revoluției de la 1848 – 1849 (1892 – 1912)
În urma eforturilor depuse de Asociația ”Kölcsey”, de comitetul pentru muzeu și de municipalitate, muzeul din Arad a fost deschis în 1893 ca expoziție de relicve a Revoluției de la 1848/49, etalată în holul de la etajul II al Teatrului, 15 martie 1893 fiind considerată data oficială a fondării muzeului arădean. După deschidere, donațiile și achizițiile de relicve au crescut exponențial. Dintre donatori se remarcă Atzél Péter (primarul Aradului între 1867 și 1871), baronul Bohus László, Salacz Gyula (primar între 1875 și 1901) și Institoris Kálmán (primar între 1901 și 1905).
Muzeul Palatului Cultural (1913 – 1950)
Două decenii mai târziu, muzeul a fost mutat în Palatul Cultural (1913), alături de filarmonica și biblioteca orașului. Piesele din vechiul muzeu au fost mutate în Palatul Cultural încă din 25 ianuarie 1913. În 27 februarie 1913, Asociaţia ”Kölcsey” a ţinut prima şedinţă a comitetului director în biblioteca din Palatul Cultural. Aici au fost amenajate, alături de vechea expoziție de relicve, săli de expunere pentru colecția de arheologie și istorie medievală precum și o galerie de artă europeană.
În perioada interbelică s-au deschis o expoziție de etnografie și camerele memoriale dedicate oamenilor politici arădeni Ștefan Cicio-Pop și Vasile Goldiș (1934).
Muzeul Regional Arad (1951 – 1968)
După preluarea puterii de către comuniști, colecțiile și expozițiile au fost reorganizate în spiritul noii ideologii. În intervalul 1958-1988 au fost amenajate secții ale muzeului în județ: Lipova (Muzeul Orășenesc – 1958), Șiria (Muzeul Memorial Ioan Slavici și Emil Monția – 1960), Săvârșin (Muzeul de Artă și Etnografie – 1988) și Miniș (Muzeul Viei și Vinului – 1988).
Muzeul Județean Arad (1968 – 1989)
În anii `70 ai secolului trecut, după o reamenajare radicală, expoziția permanentă din cadrul Palatului Cultural a fost redeschisă în 1979, în schimb Galeria de artă a fost mutată într-un nou sediu, fiind vernisată abia în anul 1984.
Complexul Muzeal Arad (1990 – prezent)
În urma schimbărilor politice din decembrie 1989, expozițiile permanente au fost eliberate de balastul ideologic. În 1992 se deschidea secția de științe ale naturii. Galeria de artă (Muzeul de artă), remodelată în întregime, a fost vernisată în anul 1998 și ulterior reorganizată în 2013.
În anul 2004 s-a constituit colecția Revoluția din 1989, prezentată publicului în expoziția ”Arad – Decembrie 1989”.
Din anul 2008, în urma unei generoase donații, muzeul a devenit proprietarul Casei memoriale și colecției de artă Eugen și Eugenia Popa din Săvârșin.
Din anul 2010, după un lung proces de conservare şi cercetare, Colecţia de Relicve a fost prezentată publicului din România și Ungaria, iar în 2015 era deschisă expoziţia ”Tezaur 1848-1849” cu cele mai valoroase obiecte de patrimoniu ale colecţiei, în jurul cărora s-a constituit muzeul arădean.
În anul 2020 a fost redeschis Muzeul de Științe ale Naturii, modernizat și reorganizat în întregime, iar în anul 2022, după o jumătate de secol, a fost redeschisă Pinacoteca muzeului, cu o colecție de artă din secolele XIX-XX.
Din anul 1967 apare publicația Ziridava care cuprinde articole și studii științifice, pentru ca din anul 2012 să fie editată Ziridava. Seria Archaeologica, respectiv Ziridava. Seria Historia din 2021. În 1992 se edita revista Studii și Comunicări de Artă și Arhitectură, iar din 1995 Armonii Naturale. Revista de cercetări etnologice Zărandul apare din anul 1999. Atelierul multimedia Kinema Ikon, înființat în 1970, editează, începând cu anul 1994, revista Intermedia și produse hypermedia, fiind un brand cultural al Aradului, prezent la importante manifestări de gen din țară și din lume.
La ora actuală Complexul Muzeal Arad deține peste 137 000 bunuri culturale de patrimoniu național și european, fiind un actor activ pe scena culturală arădeană.
