Marți și miercuri au avut loc la München respectiv Dortmund, semifinalele turneului final al Campionatului European de Fotbal. După două meciuri interesante, foarte disputate și pe alocuri chiar spectaculoase, Spania și Anglia au reușit calificarea în marea finală, în dauna Franței respectiv a Țărilor de Jos.
Spania a învins Franța cu 2-1, scor stabilit în prima repriză. „Cocoșii“ au deschis scorul în minutul 9, când Kolo Mouani a trimis mingea cu capul în plasă, după o centrare de nota 10 primită de la vedeta Mbappe, care renunțase la masca protectoare, cu care jucase aproape tot turneul și care a fost găsită „vinovată“ pentru evoluțiile șterse ale megastarului transferat de Real Madrid. După gol echipa lui Deschamps a părut în control total al meciului dar în fotbal controlul e o iluzie, așa cum avea să o dovedească Lamine Yamal în minutul 21. Puștiul de doar 16 ani al „furiei roja“ a „inventat“ o rachetă de la aproximativ 25 de metri, lateral dreapta, mingea expediată plasat cu stângul ștergând bara din dreapta lui Maignan și apoi ricoșând în plasă. Dintr-odată tot raportul de forțe s-a schimbat iar echipa ce a început să zburde pe teren a fost Spania. Pe cale de consecință s-a făcut 2-1 în minutul 25 când Olmo l-a ridiculizat ca în fotbalul pe plajă pe Tchouameni iar apoi a șutat în cros spre colțul lung; Kunde a vrut să intervină salvator dar n-a reușit decât să devieze imparabil în propria poartă. Franța și-a revenit din șoc abia la vestiare și a intrat mult mai decisă pe teren în repriza secundă, a dominat, dar fără a reuși egalarea. Spania a pierdut din turație însă a știut să sufere apărându-se supranumeric, dar și să taie elanul adversarilor prin momente de posesie prelungită. În disperare de cauză, Deschamps l-a trimis în teren pe final și pe veteranul Giroud dar, în cele peste 10 minute cât acesta a fost în meci, colegii săi n-au reușit să-i aducă nici măcar o minge în careu. Egalarea putea veni în ultimele minute din piciorul lui Mbappe, care însă a completat un dribling de mare fotbalist cu un șut de jucător de liga județeană. Franța ratează astfel posibilitate a juca marea finală a Euro chiar de ziua națională, dar jucătorii săi măcar au consolarea că le-au ieșit calculele politice în alegerile din țara lor, eveniment care a părut la un moment dat că devenise principala lor preocupare.
Meciul de a doua zi a avut o desfășurare asemănătoare: s-a încheiat cu același scor iar echipa care a marcat prima a părăsit terenul învinsă. Antrenorul Angliei, Gareth Southgate, s-a gândit să le demonstreze criticilor săi ce se întâmplă dacă se abate de la planurile sale… și i-a ieșit! Spre deosebire de ce jucase până atunci la Euro, Anglia a început foarte avântat dar a luat gol la o fază în care Xavi Simons l-a păcălit pe Declan Rice la 30 de metri de poarta lui Pickford după care a șutat imparabil, punându-și semnătura pe unul dintre golurile turneului. Era minutul 8 și reacția fanilor englezi purta semnul fatalismului: „să vezi că jucând prost am ajuns până aici iar acum jucând bine pierdem“. N-a fost cazul însă. „Portocala mecanică“, ajutată discret de Felix Zwayer în meciul cu România, s-a aflat de data aceasta la celălalt capăt al fluierului neamțului. „Prietenul“ lui Mogoș și Ianis, Dumfries, are o intervenție întârziată în minutul 18 la Kane și după consultarea VAR, centralul decide penalty. Același Kane execută impecabil și Anglia egalează. Până la finalul reprizei, Albionul, cu Foden mutat în zona de centru-dreapta a atacului, creează constant presiune și chiar pericol dar fără să mai miște tabela. În repriza secundă Southgate decide închiderea experimentului ofensiv iar Anglia nu mai riscă nimic, pentru că nu vrea. Trupa lui Koeman ar cam vrea dar nu poate, căci nu prea are cu ce, în afara lui Simons și parțial Gakpo, restul nefiind jucători capabili să facă diferența în fața lui Rice, Mainoo, Stones sau Walker. Meciul curgea spre 1-1 și prelungiri însă același Southgate are unul dintre acele momente care ne dovedesc tuturor celor ce comentăm de pe margine că nu degeaba noi stăm la televizor și el e acolo în iarbă. Cu câteva minute înainte de final, decide să-i retragă de pe teren pe Foden și pe Kane (ce sacrilegiu) și să-i introducă pe Palmer și Watkins. Era evident de minute bune că Anglia are nevoie de sânge proaspăt dar identitatea celor înlocuiți i-a făcut pe fanii Angliei să se ia cu mâinile de cap. Cei la care degetele au ajuns și pe ochi însă au avut ce regreta deoarece e foarte probabil să fi scăpat golul de 2-1 marcat de… ați ghicit, Watkins. Zeița Fortuna, despre care unii bârfesc că ar fi amanta domnului Southgate, i-a interpretat un cântec de sirenă în urechea lui De Vrij iar acesta, vrăjit, a fost depășit ca la juniori de atacantul lui Aston Villa, care apoi a șutat cu sete pentru golul victoriei. Neerlandezilor, care de când nu mai sunt olandezi pare că au uitat și să producă fotbaliști de top, nu le-a mai rămas altceva de făcut decât să-și verse frustrarea pe arbitru la final, dar ia-l pe Zwayer de unde nu-i, căci acesta o zbughise la vestiare imediat după ultimul fluier.
În 1588 flota spaniolă, cunoscută sub supranumele „Invincibila Armada“, a atacat Anglia dar a fost scufundată în Canalul Mânecii de flota regală engleză, condusă de legendarul fost corsar, Francis Drake, victorie în urma căreia Imperiul Britanic și-a consolidat dominația asupra mărilor, la care jinduiau celelalte puteri europene ale epocii: Spania, Franța și Olanda. Având în vedere aceste similitudini, ne întrebăm dacă istoria politică se va repeta până la capăt în microcosmosul fotbalistic de la acest Euro. Răspunsul îl vom afla duminică 14 iulie, începând cu ora 22:00, pe Olympiastadion din Berlin.
