marți, 25 iunie, 2024

Conferința „Unirea Basarabiei cu România – începutul Marii Uniri”, ediția a II-a a avut loc la Arad

Distribuie articolul

Acum 106 ani, Sfatul Țării din Chișinău adopta prin vot deschis unirea cu Regatul României, proclamând: „În numele poporului Basarabiei, Sfatul Țării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. În puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor de azi înainte şi pentru totdeauna se unește cu mama ei România”.

Acest act istoric a inițiat procesul Marii Uniri, finalizat cu Marea Adunare de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918, când românii din Transilvania, Banat, Maramureș şi Crișana au decis, la rândul lor, Unirea cu țara, marcând astfel nașterea statului român modern. Sărbătorind evenimentul istoric de acum 106 ani și recunoscând valorile românești din toate timpurile și pe cei care ni le-au transmis ca moștenire, unirea Basarabiei cu România va rămâne „încrestată cu litere de aur în letopisețele neamului românesc”, după cum scria Ion Nistor în volumul „Istoria Basarabiei”.

“Ideea de Unire a Basarabiei cu România era alimentată și de un grup de intelectuali de valoare din vechiul Regat, Ardeal și Bucovina, refugiați în Basarabia din cauza războiului. Până și cei mai înfocați adepți ai păstrării independenței Republicii și, evident, adversari ai unirii Basarabiei cu România, au înțeles că existența în continuare a Republicii Democratice Moldovenești era o aberație și o iluzie irealizabilă în condițiile în care imperialismul bolșevic încerca să compromită independența Poloniei, să sugrume dorința de libertate a Bielorusiei, Ucrainei, Georgiei etc. Rusia sovietică devenise o amenințare și a independenței Republicii Democratice Moldovenești (24 ianuarie 1918), a drepturilor naționale și a libertăților democratice ale populației basarabene, câștigate prin revoluția rusă din februarie 1917”, a scris în urmă cu câteva zile Ion Negrei, cercetător științific, Institutul de Istorie, Universitatea de Stat din Moldova, vicepreședinte al Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”.

La Arad, acest moment istoric a fost marcat de conferința științifică „Unirea Basarabiei cu România – începutul Marii Uniri”, aflată la cea de-a doua ediție. Conferința a avut loc vineri, 05 aprilie 2024, în Sala Marii Uniri (B-dul Revoluţiei nr. 81) din Arad. Evenimentul a fost organizat de Instituția Prefectului Arad, Consiliul Județean Arad, Primăria Municipiului Arad, Arhiepiscopia Aradului, Centrul Cultural Județean Arad, Centrul Municipal de Cultură Arad, Biblioteca Județeană „Alexandru D. Xenopol” Arad, Complexul Muzeal Arad, Universitatea „Aurel Vlaicu” Arad, Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, Asociația „ASTRA arădeană – 1863”, Asociația „Arad – trecut, prezent și viitor” și Societatea de Științe Istorice din România – filiala Arad.

Conferința și-a propus să aducă în discuție circumstanțele istorice care au condus la acest act istoric, având în vedere evoluțiile interne și internaționale ale vremii. În cadrul conferinței au susținut comunicări în plen personalități cu expertiză în domeniul istoriei, precum dr. Ion Negrei, cercetător științific la Institutul de Istorie, Universitatea de Stat din Moldova; dr. Viorica Negrei, șef adjunct al Direcției Generale Educație, Tineret și Sport al Consiliului Municipal Chișinău (Republica Moldova); dr. Doru Sinaci, Instituția Prefectului – Județul Arad, prof. dr. Sebastian-Dragoș Bunghez; Societatea de Științe Istorice din România – filiala Arad; și dr. Maria Alexandra Pantea, Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” Arad.

Au mai particiapt prof. dr. Sebastian-Dragoș Bunghez, Societatea de Științe Istorice din România – filiala Arad; dr. Doru Sinaci, Instituția Prefectului – Județul Arad; noul rector al Universității „Aurel Vlaicu” Arad conf. dr. Teodor Cilan; conf. univ. dr. Cristian Bențe, prorector Universitatea de Vest “Vasile Goldiș” din Arad; prof. univ. dr. Andrei Anghelina, Universitatea de Vest “Vasile Goldiș” din Arad; dr. Sorin Bulboacă Directorul Complexului Muzeal Arad; dr. Maria Alexandra Pantea, Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” Arad și Gabriela Gureanu director interimar la Biblioteca Județeană „A.D. Xenopol“ Arad, printre ații. A participat și un numeros public, inclusiv elevi de la Liceul “Vasile Glodiș” din Arad.

În deschiderea conferinței „Unirea Basarabiei cu România – începutul Marii Uniri” a fost acordat “Ordinul ASTRA Arădeană” și medalia aferentă d-nei Viorica Negrei și d-nului Ioan Negrei.

Evenimentul a inclus și un moment folcloric susținut de elevii Școlii Populare de Arte, Andrei Gurău (voce), Andrei Borugă (acordeon) și Alexandru Bozgan (taragot), coordonați de profesorul Vasile Rus.

D-nul dr. Ion Negrei a răspuns la câteva întrebări adresate de Arad Obiectiv. “Este foame de românism, de limba română în Basarabia”?

“Da, este. Basarabia duce lipsă de românism, deoarece este relativ recent intrată în această albie fiind despărțită de mulți ani de România. De aceea acolo românismul este azi ca un ozon. Limba română și românismul este acolo, sunt cultivate, există rădăcina latină, rădăcinile noaste istorice sunt comune, dar, faptul că suntem într-un stat aparte, Republica Moldova, lasă niște amprente asupra promovării românismului. În primul rând vreau să accentuez un lucru. Nici-un act din Republica Moldova nu atestă caracterul național al statului. Ba mai mult, în Constituție, care este votată în 1994, este menționat caracterul multietnic și multicultural al Basarabiei. Nu este aceeași deschidere cum este în România, adică stat național prevăzut în Constituție.“

Ce ar trebui făcut în acest sens? Sunt în România mulți studenți din Moldova, din Basarabia. Ajută cu ceva aceștia la promovarea limbii române, a românismului când se întorc acasă”?

“Da și nu. Din păcate unii dintre cei care au studiat în România tot se uită spre această brazdă moldovenească. Alții, cei mai mulți, promovează românismul. De exemplu, mulți absolvență ai Seminarelor Teologice de aici, activează azi în cadrul Mitropoliei Moldovei, dar care ține de Patriarhia Rusă, chiar dacă au studii făcute în România. Acest lucru împiedică drumul nostru înainte. Dar războiul de la granițele noastre, a trezit iarăși spiritul românesc și apropierea de România. Astfel acum avem o mișcare mult mai pronunțată de apropiere de România, de Uniunea Europeană.“

Ce credeți că ar trebui făcut în perioada următoare de intelectuali, de instituțiile din Moldova pentru o mai mare apropiere sau integrare cu România“?

“În primul rând eu salut acțiunea de astăzi. Aceasta organizată la Arad se înscrie în seria de manifestări comune, culturale sau științifice dintre cele două state și ele ar fi de dorit să aibă loc cât mai des și în toate centrele județene, dar și la nivel național. Un alt lucru este înfrățirea dintre comune, dintre orașele din Moldova și România. Proiectele pe care le derulează Guvernul Român sunt la fel binevenite. Avem proiecte care sunt orientate spre infrastructură, spre grădinițe, școli și trebuie să remarcăm că este foarte consistentă această susținere din partea României. Să știți că cetățenii Moldovei percep și văd acest lucru. Problema este că Moldova încă se află în zona de propagandă rusă, care este încă înrădăcinată acolo, se resimte chiar și România și în occident.“

Distribuie articolul

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Din aceeași categorie

Noutăți