Ziua Europei a fost celebrată de Filarmonica de Stat și Arad și Corul Academic cu monumentala Simfonie a IX-a, cea care poartă până astăzi declarațiile despre libertate, egalitate și umanitate ale lui Ludwig van Beethoven și de la a cărei apariție se împlinesc la data de 7 mai 2024 două sute de ani. Această simfonie este actualul imn oficial al Uniunii Europene.
Incontestabil legată de timpurile în care a fost scrisă, revoluționară prin aparatul sonor pe care îl conține – orchestră simfonică, cor mixt și cvartet de soliști, partitura își extinde potențialul expresiv la cerințele impuse de „Oda bucuriei” a lui Friedrich Schiller, plasată în ultima parte, și rezonează la fel de puternic și astăzi, când este universal percepută ca un reper familiar, ca parte a conștiinței tuturor.
Dirijorul Cristian Sandu a avut ca invitați în această seară de sărbătoare pe Mariana Bulicanu (soprană), Mihaela Ișpan (mezzosoprană), Eusebiu Huțan (tenor), Ludovic Kendi (bariton) și flautistul Cătălin Oprițoiu. Dirijorul corului a fost Robert Daniel Rădoiaș.
În program au fost:
- François Borne Fantaisie Brillante pe teme din opera Carmen pentru flaut și orchestră;
- Ludwig van Beethoven Simfonia a IX-a în re minor op.125.
Simfonia a IX-a de Ludwig van Beethoven a înveșmântat în frumusețea mesajului ei seara de joi, 9 mai 2024, de la Filarmonică. Ea a fost prefațată de această dată de o partitură strălucitoare a romantismului francez, “Fantaisie brillante” pe teme din opera Carmen pentru flaut și orchestră de François Borne.
Cristian Sandu este absolvent al Liceului de Artă din Târgu-Mureș și al Academiei de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca. În prezent este conf. univ dr. la Academia de Muzică din Cluj-Napoca. Cristian Sandu colaborează cu Opera Națională Română din Cluj, Opera Națională din București, Opera Națională din Iași, și Filarmonicile de stat din Arad, Cluj, Sibiu, Oradea, printre altele.
Cătălin Oprițoiu a urmat Liceul de Muzică “Dinu Lipatti” din București și a absolvit Universitatea Națională de Muzică din București. În 2004 a fost flautist solo al Orchestrei Simfonice din Seul, Coreea de Sud. În 2009 obține titlul de doctor în muzică cu calificativul “Magna cum Laude”. Cătălin Oprițoiu este fondatorul și managerul Orchestrei Simfonice București.
Mariana Bulucanu este absolventă a Universității de Stat din Moldova. Este Maestru în artă al Republicii Moldova (2022). A avut numeroase apariții pe scene celebre ale lumii și este laureată a mai multor concursuri internaționale.
Mihaela Maria Ișpan, mezzosoprană, este solistă a Operei Naționale București. Este licențiată și absolventă de Masterat a Facultății de Artă Scenică din cadrul Academiei de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca. Este invitată periodic la numeroase instituții culturale cum ar fi: Filarmonica de Stat din Arad, Opera Națională Română din Timișoara, Filarmonica “Moldova” din Iași și Filarmonica “Banatul” din Timișoara, printre altele.
Eusebiu Huțan – tenor, este absolvent al Academiei de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca și actualmente este solist al Operei Române din Cluj-Napoca. Eusebiu Huțan s-a remarcat pe cele mai importante scene din România, ca unul dintre cei mai promițători tenori.
Ludovik Kendi este absolvent al Academiei de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca și s-a specializat la Universitatea Mozarteum din Salzburg. Printre partiturile pe care le-a abordat de-a lungul carierei sale se remarcă aceea a lui Figaro, din opera Bărbeirul din Sevilla, pe care a interpretat-o în limbile italiană și maghiară, în peste două sute de spectacole.
François Borne a fost un compozitor și flautist francez din secolul al XIX-lea, cunoscut în special pentru lucrările sale pentru flaut. Printre cele mai remarcabile creații ale sale se numără „Fantaisie Brillante pe teme din opera Carmen pentru flaut și orchestră”.
Această lucrare, scrisă în 1880, este o adaptare pentru flaut și orchestră a celor mai cunoscute teme muzicale din opera „Carmen” de Georges Bizet. Combinând virtuozitatea flautului cu pasajele dramatice și pasionale ale operei, „Fantaisie Brillante” oferă flautiștilor ocazia de a străluci într-o interpretare incitantă și plină de emoție.
În compoziția sa, Borne a capturat esența muzicală a operei „Carmen”, transpunând pasiunea, melancolia și forța dramatică a operei într-o formă adaptată pentru flaut și orchestră. Tema recurentă a pasiunii și tragediei din „Carmen” este amplificată de virtuozitatea flautului, care navighează cu grație și expresie prin pasajele dificile și melodioase.
„Fantaisie Brillante” este apreciată atât pentru complexitatea sa tehnică, cât și pentru frumusețea sa melodică. Borne a reușit să aducă la viață atmosfera vibrantă a operei lui Bizet, oferind flautiștilor și ascultătorilor o experiență muzicală captivantă și impresionantă.
Această lucrare este una dintre cele mai iubite și interpretate piese pentru flaut din repertoriul clasic, fiind o alegere populară în recitaluri și concerte din întreaga lume. François Borne a lăsat astfel o moștenire muzicală durabilă prin „Fantaisie Brillante pe teme din opera Carmen”, care continuă să inspire și să încânte publicul și interpreții de flaut deopotrivă.
Ludwig van Beethoven nu mai are nevoie de prezentare, bustul său îl vedeți și în dreapta intrării în sala Filarmonici din Arad. Simfonia a IX-a în re minor, op. 125, cunoscută sub numele de „Simfonia a IX-a” sau „Simfonia Corală”, este una dintre cele mai remarcabile și influente opere din întregul repertoriu muzical. Compusă de Ludwig van Beethoven între 1822 și 1824, această simfonie este o capodoperă a muzicii clasice și un simbol al geniului creativ al lui Beethoven.
Lucrarea este remarcabilă nu numai pentru muzica sa inovatoare și expresivă, dar și pentru includerea unui cor și a soliștilor vocali în ultima mișcare, marcând o noutate în istoria simfoniei. Această integrare a vocii umane într-o lucrare instrumentală a fost revoluționară și a deschis noi posibilități pentru compozitorii viitori.
Simfonia a IX-a este structurată în patru mișcări distincte: un Allegro ma non troppo, un scherzo vivace, un adagio molto e cantabile, și finalul celebru, un Allegro energico e sempre ben marcato, care include celebrul „Ode to Joy” (Oda Bucuriei) compusă de Beethoven pe versurile poetului Friedrich Schiller. Această mișcare finală este una dintre cele mai cunoscute și iubite piese muzicale din întreaga istorie.
Prima audiție a Simfoniei a IX-a a avut loc la Viena pe 7 mai 1824, iar reacția publicului a fost o entuziastă și profundă. Lucrarea a fost primită cu aplauze prelungite și a fost un succes imediat. De atunci, simfonia a fost interpretată și înregistrată în întreaga lume și a devenit una dintre cele mai iubite și influente compoziții din repertoriul clasic.
Simfonia a IX-a este adesea considerată ca o expresie a idealurilor umaniste și a dorinței de pace și unitate în lume. Mesajul său universal de bucurie și solidaritate, exprimat în versurile lui Schiller, a transformat această lucrare într-un simbol al aspirațiilor umane pentru fraternitate și armonie.
Simfonia a IX-a în re minor, op. 125 este una dintre cele mai importante și influențe lucrări din istoria muzicii clasice. Creată de un maestru al genului, această simfonie continuă să inspire și să emoționeze audiențele de-a lungul generațiilor, rămânând un monument al creativității umane și al potențialului muzicii de comunicare și de transformare.
