luni, 24 iunie, 2024

Cât mai poate duce UTA? Bătrâna Doamnă lovită atât din exterior cât și din interior

Distribuie articolul

Vremurile grele parcă nu se mai termină la Arad. Nu e suficient că a ajuns în stăpânirea unui individ corupt, incompetent și fără scrupule, nu e suficient că e măcinată de datorii, mediocritate și lipsă de perspective, nu e suficient că suporterii ei au ajuns să își inventeze motive de euforie din tot felul de victorii cu echipe de mâna a doua sau îndeplinirea unor obiective de genul promovare sau salvare de la retrogradare. UTA a mai primit astăzi câteva lovituri, una mai năucitoare decât cealaltă, lovituri care o fac să arate ca un pugilist numărat încă în picioare, dar care se clatină vizibil. Dar să le luăm pe rând:

Așa cum ați aflat deja din materialele noastre precedente, Dinamo și UTA au fost sancționate identic pentru incidentele de la meciul direct disputat pe stadionul „Arcul de Triumf“ din capitală, în urmă cu trei săptămâni. Sancțiunea prevede disputarea a patru meciuri pe teren propriu cu porțile închise și aplicarea unei amenzi sportive de 100.000 de lei pentru fiecare club. Decizia comisiei este una discutabilă dintr-un anumit punct de vedere și cu totul aberantă din multe altele.

Principala apărare a suporterilor UTA-ei este argumentul că ei nu au fost implicați în încăierarea de pe terenul de joc, încăierare care în principal face obiectul judecății comisiei. Este deja de notorietate faptul că acel conflict fizic a fost purtat de ultrașii echipelor Dinamo respectiv CSA Steaua, ultimii prezenți în sectorul oaspeților în virtutea frățietății cu ultrașii UTA-ei. Comisia de Disciplină din cadrul FRF a judecat cazul pe baza regulamentului, a raportului observatorului și a notificării primite de la Jandarmerie în ceea ce privește incidentele respective. Dacă în privința ultimelor două documente nu ne putem pronunța, când vine vorba de articolul de regulament invocat de FRF (82.2 din ROAF), acesta este public și el prevede că:

„echipa oaspete răspunde pentru comportarea neregulamentară a propriilor grupuri de suporteri şi, în funcţie de gravitatea faptelor, poate fi sancţionat în mod similar cu clubul gazdă și/sau cu masura interzicerii propriei galerii sau propriului grup de suporteri la jocurile disputate in deplasare sau pe teren neutru de la 1 la 10 jocuri. Suporterii care ocupă în stadion sectorul destinat oaspeţilor sunt consideraţi a fi suporterii echipei oaspete, cu excepţia cazului în care se probează contrariul”.

Să admitem că în raportul Jandarmeriei nu s-a făcut clar dinstincția între suporterii UTA-ei și cei ai CSA Steaua, care s-au angajat în actele huliganice, astfel că, așa cum spune regulamentul, nu s-a putut proba diferențierea lor. Însă dincolo de asta, constatăm că onor comisia FRF nu își respectă propriul regulament deoarece la capitolul sancțiuni, acesta prevede interzicerea galeriei pentru meciurile… din deplasare! În schimb FRF nu a pedepsit „galeria“ ci miile de arădeni și clubul în sine la meciurile de pe teren propriu!

În afara acestui aspect este de-a dreptul aberant ca UTA și Dinamo să primească aceleași sancțiuni. În primul rând incidentele au fost favorizate de o gravă problemă de organizare, de care se fac responsabile gazdele. Clubul Dinamo este în culpă deoarece a permis unei facțiuni de ultrași ai propriei echipe să ia loc în stadion în apropierea sectorului echipei oaspete, practic între cele două tabere ajungând să existe doar o insignifiantă zonă tampon. De cealaltă parte în schimb, clubul UTA nu a avut niciun cuvânt de spus în ceea ce privește măsurile organizatorice de securitate și nici în ceea ce privește prezența în sectorul oaspeților a ultrașilor steliști; de altfel aceștia din urmă nici măcar nu au intrat împreună cu suporterii arădeni pe stadion ci ulterior, cu bilete procurate pe cont propriu de la casieria stadionului Dinamo și cu acordul Jandarmeriei! Cum ar fi putut atunci UTA să prevină respective incidente?

În sfârșit, este de-a dreptul absurd că dictezi o sancțiune de 4 etape cu porțile închise unui club și unui grup de suporteri care nu au antecedente de violență! De la revenirea spectatorilor pe stadioane după pandemie (asta ca să nu mergem și mai în urmă), fanii UTA-ei nu au fost implicați niciodată în incidente pe stadioane! Unde este dreapta măsură într-o asemenea sancțiune?

Dacă suspendarea dictată de FRF va rămâne în vigoare sau chiar dacă ea va fi doar redusă (și nu anulată), impactul este unul puternic, ținând cont că în contextul specific al play-out-ului, echipa are mare nevoie de suporterii ei (asta nemaivorbind de consecințele financiare sau morale asupra clubului, abonaților și fanilor). Însă această nedreptate nu a durut nici pe departe atât de mult pe cât a surprins și a durut lovitura primită de UTA (ca nume, simbol) în cursul serii din interiorul său, de la cei care ar fi trebuit să fie primii interesați să lupte cu nedreptatea din exterior. Într-un comunicat infam și abject, conducerea clubului UTA se folosește de această sancțiune ca de o armă în lupta cu Suporter Club UTA. În fața unei decizii profund eronate și nedrepte dată pe o speță concretă, Alexandru Meszar și gașca lui aleg nu să lupte pentru rănile clubului ci să plângă pentru rănile personale și ale afacerii pe care o patronează (care nu este UTA!).

Pentru orice om normal la cap e de neînțeles ce legătura are magazinul suporterilor sau contestările acestora la adresa conducerii și a autorităților locale (că nu ținem minte ca SCU să fi atacat antrenori sau jucători așa cum se arată în comunicatul „clubului“) cu decizia comisiei FRF?! În același material, Meszar încearcă să scoată vinovată Suporter Club UTA de incidentele provocate de suporterii steliști, o încercare patetică bazată pe minciună și pe întreținerea intenționată a unei confuzii. În primul rând atât înainte de meci cât și după, SCU a făcut public și a prezentat dovezi pentru faptul că a oferit bilete doar suporterilor care au făcut deplasarea de la Arad. În al doilea rând, semnul egal între Suporter Club UTA și grupările ultras din peluza arădeană este unul forțat și artificial. Suporter Club UTA este o asociație care cuprinde nu doar ultrași sau membri ai peluzei ci și suporteri din toate zonele stadionului. Mai mult, nu doar că Suporter Club UTA nu a girat niciodată prietenia dintre ultrașii celor două echipe, au existat de-a lungul timpului destule voci importante din Suporter Club UTA care au amendat prin opiniile exprimate, această frăție.

Maximul de absurd (care însă deja frizează încălcarea legii) este amenințarea conform căreia clubul va lua toate măsurile necesare pentru… interzicerea pe stadion a unor suporteri! În condițiile în care niciun suporter al UTA-ei nu a fost sancționat contravențional de autorități la partida amintită, poate ne lămurește Alexandru Meszar pe baza a ce va lua o asemenea decizie?! Ultima dată când am verificat, nici clubul și cu atât mai puțin stadionul, nu se aflau în proprietatea sa personală. Și chiar dacă ar fi așa, meciurile echipei UTA sunt evenimente publice la care vătaful clubului UTA nu-și poate „selecta clientela“. Ca să interzici cuiva accesul la un eveniment sportiv, trebuie să ai o decizie judecătorească, altfel comiți un abuz sancționabil de lege. Orbit de „succesul“ avut când ne-a retras acreditările celor care-l contestăm în presă, Meszar are acum vise „erotice“ că ar putea scoate suporteri din stadion doar că așa vrea mușchiul lui. Îl sfătuim să facă un duș rece și să revină la realitate.

Sigur, pentru cine a ajuns să-l cunoască pe Alexandru Meszar, reacția nu e neapărat surprinzătoare. S-a dovedit de-a lungul timpului că acesta nu este interesat de binele UTA-ei decât în măsura în care îi servește binelui propriu. În acest caz, nu putem decât să constatăm amar că și răul UTA-ei îi servește interesului propriu. Evident, fără să sugerăm că ar fi influențat-o în vreun fel, decizia comisiei e ca o minge ridicată la fileu în războiul lui cu Suporter Club UTA. Și, cum s-a dovedit de atâtea ori că există destui arădeni care pleacă de fiecare dată după aceste fente, este de așteptat ca mediatic Meszar să fi dat o lovitură puternică suporterilor contestatari. Mai contează că e doar o victorie de imagine, fără nicio substanță? Mai contează că victima adevărată este UTA? Pentru noi da, pentru el nu.

Și, dacă tot vorbim de lovituri din interior, nu putem să o omitem pe cea venită din inconștiență și imaturitate. Fără implicații regulamentare sau legale, „frăția“ dintre ultrașii UTA-ei și cei ai CSA Steaua a fost factor favorizant pentru ceea ce a pățit UTA astăzi. Personal am susținut întotdeauna atât dreptul băieților din peluză de a avea legături de prietenie cu cine aleg ei cât și dreptul altor suporteri de a nu fi deloc încântați atunci când această prietenie se manifestă la meciurile UTA-ei, dată fiind aversiunea tradițională a publicului arădean pentru echipele din București. Însă un aspect mult mai important decât această „tradiție“ era discrepanța extrem de mare între cele două grupuri înfrățite. Dacă fanii Bătrânei Doamne sunt un adevărat exemplu de cum poți împleti pasiunea și stilul de viață ultras cu civilizația și comportamentul responsabil pe stadion, din păcate despre ultrașii Stelei nu prea putem spune același lucru: extremismul, șovinismul, apetența pentru violență, erau semne că această frăție este o bombă cu ceas care la un moment dat va exploda și în fața celor nevinovați; pentru că din păcate nimic din comportamentul responsabil al băieților din peluza arădeană nu s-a răsfrânt și asupra fraților lor. Sigur, pe lângă faptul că n-au fost implicați în incidente, ultrașii arădeni chiar n-au nicio vină pentru decizia strâmbă a comisiei FRF și nici pentru felul în care Meszar o folosește; dar moral au o responsabilitate deoarece atunci când aduci pe cineva la tine în casă, îți asumi moral responsabilitatea că nu-ți sparge bibelourile sau nu-ți strică mobila.

Distribuie articolul

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Din aceeași categorie

Noutăți