SteluČa Lucia Rodica Coposu, sora cea mai micÄ a lui Corneliu Coposu Či preČedinta FundaČiei care Ć®i poartÄ numele, a Ć®ncetat din viaČÄ joi dimineaČÄ, la vĆ¢rsta de 92 de ani. AnunČul a fost fÄcut public pe pagina oficialÄ a āFundaČiei Corneliu Coposuā de cÄtre Ion-Andrei Gherasim, preČedintele executiv al organizaČiei.
šæ āCu sufletul zdrobit de durere, vÄ anunČ cÄ Ć®n dimineaČa aceasta, doamna preČedinte a FundaČiei Corneliu Coposu, sora cea mai micÄ a Seniorului Či ultima pe linie directÄ din greu Ć®ncercata familie Coposu, STELUČA LUCIA RODICA COPOSU a urcat la Cer sÄ-i Ć®ntĆ¢lneascÄ pe toČi cei dragi ai sÄiā, a transmis Gherasim.
š NÄscutÄ pe 26 septembrie 1932, Ć®n comuna Bobota (jud. SÄlaj), SteluČa Coposu a avut un parcurs educaČional remarcabil, absolvind Institutul Politehnic din BucureČti Či lucrĆ¢nd ulterior peste trei decenii la Institutul de Studii Či ProiectÄri Energetice. A fost alÄturi de sora ei, Flavia, un sprijin constant al familiei Ć®n anii grei ai regimului comunist.
š©āš« Ćn 1996, cele douÄ surori au Ć®nfiinČat FundaČia Corneliu Coposu, Ć®n memoria fratelui lor, fost deČinut politic Či lider al opoziČiei postcomuniste din RomĆ¢nia. Ćn 2009, SteluČa Či Flavia Coposu au fost decorate de Majestatea Sa Regele Mihai I cu Crucea Casei Regale a RomĆ¢niei.
šÆļø āPentru familie, ea a devenit stĆ¢lpul siguranČei. Či-a dedicat Ć®ntreaga capacitate materialÄ Či spiritualÄ pentru folosul familiei Či al tuturor celor care i-au cerut sprijinulā, scria Flavia BÄlescu Coposu.
āŖ Detaliile legate de slujba de Ć®nmormĆ¢ntare vor fi anunČate ulterior.
š Context
Corneliu Coposu, nÄscut la 20 mai 1914 Ć®n Bobota, judeČul SÄlaj, a fost una dintre cele mai importante figuri ale rezistenČei anticomuniste. A fost membru al Partidului NaČional ČÄrÄnesc (PNČ), formaČiune condusÄ de Iuliu Maniu, pĆ¢nÄ la interzicerea acesteia de cÄtre regimul comunist Ć®n 1947. Din acest motiv, Coposu a fost arestat Či a petrecut 17 ani Ć®n Ć®nchisorile comuniste, devenind simbolul demnitÄČii Či perseverenČei Ć®n faČa opresiunii.
DupÄ cÄderea regimului comunist, Ć®n 1989, a refondat partidul sub denumirea de Partidul NaČional ČÄrÄnesc CreČtin Democrat (PNČCD), pe care l-a condus Ć®ntre 1990 Či 1995. A fost iniČiatorul ConvenČiei Democratice RomĆ¢ne, al cÄrei prim preČedinte a fost, Či a fost ales senator Ć®n Parlamentul RomĆ¢niei Ć®n 1992. A murit Ć®n 1995 Či este Ć®nmormĆ¢ntat Ć®n Cimitirul Bellu Catolic din BucureČti.