Joi, 21 mai, a avut loc la Școala Gimnazială “Ștefan Augustin Doinaș” din Caporal Alexa, o întâlnire cu scriitorul Nicolae Băciuț. Organizatorul și moderatorul acestui eveniment inedit pentru școala din localitate a fost domnul Aurel Usca. La manifestarea culturală, unde a fost prezentată și cartea „La taclale cu Dumnezeu”, un volum de poezii religioase și meditații spirituale, a participat și Prof. Univ. Dr. Anton Ilica, critic literar, care a vorbit despre autor și acest volum.
O asistență foarte numeroasă a ținut să fie prezentă la evenimentul de la Caporal Alexa, unde printre altele, în mod spontan, Nicolae Băciuț a propus ca numele localității să fie Ștefan Augustin Doinaș (Ștefan Popa pe numele real), dând exemplu de alte localități din România care au fost numite după mari poeți sau scriitori români născuți acolo. Maestrul Nicolae Băciuț a vorbit, captivând pe cei prezenți, despre cărțile publicate, dar a și recitat din poeziile sale. Scriitorul a recitat inclusiv poezia „Mistrețul cu colți de argint”, scrisă de Ștefan Augustin Doinaș.
“Acest moment este unul dintre acele în care emoțiile au o culoare aparte, fiindcă atunci când mă întâlnesc cu cei care trăiesc la țară mă întorc în timp, mă regăsesc pe mine acolo undeva într-o bancă, poate la fel de curios cum cred că sunt și copii de aici“, a spus Nicolae Băciuț la întâlnirea culturală de la Caporal Alexa. “În primul rând vreau să mulțumesc domnului Aurel Usca pentru această inițiativă. Îi mulțumesc pentru generozitate, pentru inițiativă, pentru faptul că m-a ales pe mine dintre miile de scriitorii din literatura română. Am convingerea că prin poezie putem fi mai buni, mai frumoși și putem dăinui. Astfel de manifestări țin de domeniul artei și nu știu ce am fi noi fără artă sau fără folclorul românesc. Ce marcă de identitate este folclorul românesc! Ce am fi fost noi fără Miorița, fără meșterul Manole, fără Toma Alimoș sau alte capodopere folclorice românești. Sunt foarte invidios pe poporul roman, pentru că este un mare poet, iar toate acestea arată cât de viguros este neamul românesc în sensibilitatea și istoria sa. Atâta vreme cât mai este o umbră de sat românesc noi nu pierim, pentru că și umbra este altfel la țară decât oriunde în alt loc. Cartea „La taclale cu Dumnezeu” de fapt confirmă importanța credinței. Pentru mine poezia religioasă este o parte a ființei mele, iar fiecare poem în sine, pentru mine nu e poem, este ceea ce gândeam eu în copilărie despre rugăciuni“, a încheiat Nicolae Băciuț.
Nicolae Băciuț este poet, publicist, jurnalist și editor român, născut pe 10 decembrie 1956 în Chintelnic, județul Bistrița-Năsăud. Scriitorul a absolvit Facultatea de Filologie, secția română-engleză, la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca în 1982.
În 1982 a fondat la Târgu-Mureș cenaclul „Hyperion”, devenit în 1983 cenaclul „Romulus Guga”, al cărui președinte a fost. El este și membru al cenaclului revistei „Vatra”. Nicolae Băciuț a debutat publicistic în 1974 și editorial cu volumul de poezie “Muzeul de iarnă” în 1986, la Editura Dacia. Scriitorul a colaborat cu poeme și articole la reviste ca Vatra, Tribuna, Steaua, România literară, Convorbiri literare și Contemporanul, printre altele. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Cluj-Napoca. De-a lungul carierei sale Nicole Băciuț a publicat foarte multe cărți și a fost distins cu numeroase premii literare și culturale.
Scriitor foarte prolific, Nicolae Băciuț scrie poezie, publicistică, jurnale de călătorie și critică literară. Amintim doar câteva dintre cărțile de poezie publicate: „Muzeul de iarnă” (1986); “Memoria zăpezii” (1989); „Casa cu idoli” (1996); „Manualul de ceară” (2001); „Alb pe alb” (2003); și „Anotimpul din colivie” (2006).
Nicolae Băciuț este considerat parte din generația anilor ’80 fiind apropiat de cenaclul „Echinox” din Cluj. A avut contacte importante cu personalități din literatura română, cum ar fi Ion Pop, Marian Papahagi, Ion Vartic, Romulus Guga și părintele Nicolae Steinhardt. După anul 2000, odată cu volume ca “Muntele Athos din Muntele Athos” (2004) și „Credință și ortodoxie”, apare mai clar dimensiunea sa religioasă. Nu este o poezie religioasă declarativă, ci una a căutării, a tăcerii, a dialogului interior. Influența lui Steinhardt se simte aici.
Poezia lui Nicolae Băciuț este una discretă, meditativă, cu accente confesive și o puternică legătură cu spațiul transilvan și cu memoria locurilor. Temele abordate sunt memoria, identitatea, credința ortodoxă, exilul și legătura dintre destin și opțiunea personală.
