Cultura nu e doar un raft de cărți, nici doar un nume înscris într-un manual. Ea este felul în care limba respiră prin noi, felul în care o melodie veche găsește un ecou nou, felul în care o metaforă ne așază, pentru o clipă, într-o viață. Iar evenimentul din 15 ianuarie de la Biblioteca Județeană „A. D. Xenopol” Arad a demonstrat acest lucru.
Pe 15 ianuarie se celebrează Ziua Culturii Naționale în România (și Republica Moldova). Este o sărbătoare stabilită prin lege din 2011, care onorează ziua de naștere a poetului național Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850). Este o ocazie de a celebra valorile și patrimoniul cultural românesc, personalitățile emblematice din România și contribuția artei la identitatea națională, prin diverse evenimente culturale.
Ziua Națională a Culturii ne invită la reflecție asupra valorilor care ne definesc identitatea. Este ziua în care cuvântul devine punte între generații, iar creația – un mod de a da sens lumii. Legată simbolic de nașterea lui Mihai Eminescu, această sărbătoare a fost un prilej de întâlnire cu poezia, muzica și emoția autentică.
În acest spirit, Biblioteca Județeană „Alexandru D. Xenopol” Arad a găzduit joi, 15 ianuarie 2026, în Sala de Arte „Sabin Drăgoi”, lansarea volumului de poezie „Pasărea Phoenix” de Olimpia-Mariana Nagy – un demers literar care vorbește despre fragilitate, curaj și renaștere prin cuvânt. De Ziua Culturii Naționale ne-am întors către izvoarele sensului, către poeți care au știut să strângă lumina în cuvinte și către muzicieni care au făcut din tăceri forme de vorbire.
De menționat că Sala de Arte „Sabin Drăgoi” a Bibliotecii Județene „Alexandru D. Xenopol” din Arad nu a fost niciodată așa de plină în ultimii ani.
Există cărți care nu se scriu pentru a fi citite, ci pentru a fi trăite. „Pasărea Phoenix” aparține acestei categorii rare: nu oferă doar versuri, ci un parcurs interior, o confesiune lucidă despre iubire, pierdere, vulnerabilitate și regăsire. Poezia devine spațiu de reflecție și reconstrucție, locul în care arderea nu înseamnă distrugere, ci transformare.
Volumul a fost adus în fața cititorilor de d-na prof. Viorica Șandor, de la Colegiul Național “Moise Nicoară” din Arad alături de d-na Adriana Popa, președinte al Colegiului Psihologilor din România – Filiala Arad, două voci care au descifrat frumusețea, vulnerabilitatea și curajul ascunse în fiecare poezie scrisă de Olimpia-Mariana Nagy. Evenimentul, la care a participat și Ionel Bulbuc, Managerul Bibliotecii Arad, a fost moderat de inegalabila Ioana Nistor de la Biblioteca Județeană „Alexandru D. Xenopol” Arad.
Pentru a marca această zi a culturii române, atmosfera a fost îmbogățită de un intermezzo muzical susținut de tânăra și talentata interpretă Gregoria Holhos-Vaida, precum și de recitalul de muzică și poezie „Eminescu – Suflet și Poveste”, susținut de Elena Unc, alături de invitați speciali – artiștii Academiei Serenitas.
Prefața cărții „Pasărea Phoenix” a fost scrisă de Andrei-Cătălin Bunaciu, doctorand în filozofie la Universitatea Tehnică din Nürnberg, Departamentul Arte Liberale și Științe Sociale Epoca Modernă Timpurie, arădean de origine și absolvent al Liceului Teoretic „Adam Müller Guttenbrunn” din Arad.
“Cartea Pasărea Phoenix este un periplu de la întuneric la lumina, de la haos la claritate, de la naștere la renaștere. Practic este un drum, un traseu propriu de evoluție și dezvoltare personală”, a declarat pentru Arad Obiectiv, Olimpia-Mariana Nagy. “Această care a fost scrisă în ani de zile, dar am încercat să o reașez mai pe scurt, să fie o sinteză a unui drum, a unei evoluții. Cartea Pasărea Phoenix nu a fost gândită ca un exercițiu literar, ci ca un proces de vindecare prin cuvânt. Motivația care m-a determinat să scriu această carte a fost influențată în principal de trei aspecte: trecut, prezent și viitor. Când spun trecut mă refer la memoria tatălui meu, dascălul și profesorul Ioan Nagy, când spun prezent mă refer la pacea din sufletul meu, iar când spun viitor, aș vrea să fiu o sămânță de motivație și inspirație pentru cei trei copii ai mei în primul rând, și apoi și pentru ceilalți. Este prima carte pe care o lansez și sper să ajungă la sufletul cititorilor. Această care aș vrea să o dedic tuturor celor care au trecut prin diverse provocări și care la un moment dat au simțit nevoia să renască din propria cenușă la fel ca pasărea Phoenix. Voi continua să scriu poezii, poate pe o temă puțin diferită, dar tot ca un mod de introspecție. Unele dintre poeziile mele au o temă filozofică, psihologică, pentru că eu sunt psihoterapeut”, a încheiat Olimpia-Mariana Ciocea, psihoterapeut, specialist în psihoterapie adleriană și psiholog clinician autonom.
Nu numai în acest an, Ziua Națională a Culturii deschide un timp al liniștii și al ascultării. A fost clipa în care cuvântul, poezia și muzica ne-a apropiat și ne-a amintit cine suntem. Eminescu rămâne relevant prin limbă, modernitate, imaginație și libertate, nu doar prin statutul de „cel mai mare poet”. Pentru că o cultură nu este ce am moștenit, ci ceea ce continuăm să rostim, ea există cât timp o ascultăm și o dăruim.
Cultura nu este doar patrimoniu “de muzeu”, ci este ceva viu: poezie recitată, muzică interpretată, relația noastră cu limba. Ideea este că o cultură trăiește prin oamenii care o practică și o duc mai departe, nu doar prin cei care au făcut-o în trecut. Ziua Culturii Naționale a fost astfel un moment de „revizie a identității”: cine suntem, ce povestim despre noi și ce alegem să păstrăm.
